La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

de Alexandra Pele , 11.9.2019

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă ieftine”.

Dublarea salariului minim până în 2023 și creșterea cheltuielilor sociale se numără printre promisiunile de campanie ale Partidului Justiție și Dreptate, aflat la guvernare și creditat în sondaje cu câștigarea alegerilor din 13 octombrie.

Economiștii avertizează asupra creșterii presiunilor inflaționiste ca urmare a orientării modelului de creștere economică către consum.

Există, însă, două mari diferențe față de creșterea salariilor și stimularea consumului între Polonia și România: 

Prima diferență – sănătatea robustă a absolut tuturor indicatorilor macroeconomici: unde România are deficite mari, Polonia are excedent.
A doua diferență este că polonezii fac asta în an electoral: România o face de trei ani neîncetat, iar delirul creșterii de salarii și de stimulare a consumului nu pare să aibă un capăt.

***

Deși statul polonez pare a îmbrățișa o abordare care s-a dovedit extrem de periculoasă pentru România, piețele au semnificativ mai puține emoții în legătură cu erodarea fundamentelor macroeconomice ale Poloniei. Iar motivele nu sunt puține.

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze”)

Salariul minim ar urma să înregistreze un avans de 78% până în 2023, la 4.000 de zloți (923 de euro). În România, în perioada 2010-2019, salariul minim pe economie a înregistrat o creștere de 180%, potrivit celui mai recent raport al Eurofond.

Ajustate la paritatea puterii de cumpărare, salariile celor mai prost plătiți angajați din Polonia sunt deja la niveluri similare cu cele din Spania sau SUA, de exemplu și chiar peste cele din Ungaria sau Grecia.

Sursă: Bloomberg

Polonia vs. România. Sănătatea ”cifrelor” versus degringolada deficitelor

Datele Comisiei arată că avansul PIB din Polonia a fost susținut, în ultimii zece ani, și de investiții (atât private cât și publice), dar și de exporturi.

(Citiți și: Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Spre comparație, în România consumul a fost principalul motor care a tras PIB-ul în ultimii cinci ani, excepție făcând 2018, când variația stocurilor a avut o contribuție neobișnuit de ridicată la creșterea economică.

Sursele de creștere ale Poloniei și României (Comisia Europeană)

1-, Contul curent: 
al Poloniei a fost de doar 0,7% din PIB în 2018, iar la jumătatea lui 2019 balanța este pe plus.

În cazul României în schimb, deficitul de cont curent a înregistrat o creștere de 38,1% în primele șase luni, la 5,1 miliarde de euro. Comisia Europeană anticipează că acesta va ajunge la 5% din PIB în acest an, maximumul ultimilor 11 ani.

2-, deficit Bugetar:
Polonia a avut un deficit bugetar de doar 0,4% din PIB, față de România care a urcat la 3,02%.

Polonia are deja un draft de buget pentru 2020, cu un deficit de zero la sută, în ciuda impactului măsurilor anunțate de guvernul polonez, estimat la 24 de miliarde de zloți (5,5 miliarde de euro) anul viitor.

România nu e sigur că se va încadra în ținta maximă de 3%, după ce în ultimii 3 ani a mers la limită după folosirea unui artificiu păgubos: amânarea intempestivă a unor cheltuieli pentru anul următor. Iar cheltuielile au avut ținte salariale, nu de investiții.

În termeni de investiții în infrastructură, Polonia a fost cel mai mare beneficiar de fonduri europene, cu 102 miliarde de euro în exercițiul 2007-2013 și 106 miliarde în 2014-2020. Analiștii se așteaptă ca Polonia să continuă să încaseze, net, fonduri europene de 0,8% din PIB pe an chiar și după 2020.

3-, Balanța comercială și sursa creșterii economice:

Polonia are pe comețul exterior un + 3,4% pe anul 2018.

România a avut în 2018 un – 7,5% și tocmai a atins, în luna iulie, un deficit comercial istoric, de 17,55 miliarde de euro, cu un grad de acoperire a importurilor cu exporturi mai mic chiar decât în anii crizei 2010-2011.

4-. Inflația: 

Polonia a avut în luna mai a acestui an 2,2%.

România a avut în aceeași lună 4,4 %.

Cele mai mari pericole la adresa creșterii economice din Polonia sunt evoluțiile demografice, respectiv îmbătrânirea populației și emigrația. Cu toate acestea, Polonia are în jur de două milioane de imigranți, fiind deschisă importului de forță de muncă inclusiv din state non-membre UE.

Electorala poloneză

Propunerea creștere a salariilor se încadrează în planul de guvernare mai amplu al Partidului Justiție și Dreptate de a stimula cererea prin creșterea cheltuielilor sociale și a majorarea veniturilor. Creșterea economică a Poloniei s-a menținut la un nivel de 5% pe an din 2017, dar este anticipată să se tempereze în anii ce urmează, pe fondul încetinirii zonei euro și a efectelor războiului comercial dintre SUA și China.

Sondajele indică șanse mari de câștig a acestui program electoral și a pariului Partidului Justiție și Dreptate că alegătorii sunt mai interesați de rezultate imediate decât de erodarea standardelor democratice, evoluție care a determinat Uniunea Europeană să critice în repetate rânduri guvernul pentru nerespectarea statului de drept, comentează presa internațională.

Programul de guvernare transferă însă o parte din cheltuielile sociale către mediul privat, care se confruntă și cu o creștere a incertitudinii legislative, ceea ce face dificilă luarea unor decizii legate de investiții, comentează Rafal Benecki, economist-șef la ING Polonia.

În plus, creșterea consumului și a costurilor legate de forța de muncă (transferate în prețul bunurilor de consum) va alimenta creșterea inflației, aflată oricum la maximul ultimilor șapte ani, ceea ce pune în încurcătură banca centrală a Poloniei. În mod normal, aceasta ar trebui să majoreze dobânzile, însă încetinirea creșterii economice din zona și deciziile BCE și Fed ar cere opusul, menținerea sau chiar reducerea costurilor de împrumut pentru a sprijini avansul PIB.

În esență, aceste îngrijorări par a semăna cu avertismentele economiștilor legate de economia României, stimulată pe căi similare în ultimii ani. În realitate, situația Poloniei este departe de cea a României în momentul în care la nivel local s-au decis și implementat, ani la rând, măsuri de stimulare a consumului.

Polonia ar putea ajunge din urmă Germania în 21 de ani

Polonia este singura țară din UE care nu a intrat în recesiune în criza din urmă cu un deceniu. Dacă Polonia va menține ritmul de creștere economică din perioada 1990-2018 ar putea ajunge din urmă economia Germaniei în 21 de ani, potrivit unui raport realizat de Școala de Economia din Varșovia. De asemenea, statul va mai avea nevoie de 14 ani pentru a ajunge la media PIB/cap de locuitori a celor 15 statele membre ”vechi” ale UE.

În perioada 1990-2018, Polonia a avut o creștere economică medie de 3,2% pe an, fiind lider în regiunea Europa Centrală și de Est, ritmul fiind de trei ori mai ridicat decât al UE15.

Consumul sprijină economia, dar Polonia are și alte surse de creștere.

”Consumul privat este așteptat să crească în a doua parte a lui 2019 și la începutul lui 2020 pe măsură ce noile relaxări de fiscalitate și transferuri sociale vor crește veniturile disponibile ale gospodăriilor. Împreună cu o creștere puternică a salariilor și tendințe favorabile pe piața forței de muncă, aceste măsuri sunt așteptate să sprijine încrederea consumatorilor. Creșterea investițiilor continuă să fie susținută de atragerea de fonduri europene și urmează să rămână solidă în 2019, înainte de a încetini în 2020. Dinamica exporturilor și a importurilor este așteptată să se tempereze. În general se estimează o creșterea reală a PIB de 4,4% în 2019 și 3,6% în 2020”, se arată în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2019

Un raspuns

  1. Vaduva Cosmin-Liviu
    11.9.2019, 6:30 pm

    Important e ce vrem sa transmitem si la ce concluzie vrem sa ajungem …. motive gasim intotdeauna

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult