Chestiunea

Record după record la deficitul comercial: creștere cu 45% după primele 2 luni ale anului. 85% din plusul industriei auto se duce pe importurile de alimente

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 1.152 milioane euro, cu circa 30% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent. Rezultatul… Mai mult

09.04.2019

La obiect

Implementarea 5G și războiul global din spatele ei. Dilema Europei

Implementarea generației a cincea de tehnologie în rețele celulare fără fir – cunoscută publicului larg sub acronimul 5G – a declanșat un război global al… Mai mult

08.04.2019

Analiză

Creştere cu 30% a venitului mediu în gospodării pe T4 din 2018: Observaţii

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2018 arată că veniturile totale unei gospodării au fost de 4.608 lei , cu 29,1% mai mari faţă… Mai mult

08.04.2019

Chestiunea

România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015… Mai mult

07.04.2019

Cronicile

Cum e defalcată sărăcia în România și care e infrastructura pe care se propagă

de Marin Pana , 25.3.2019

Datele Eurostat arată că România este foarte departe de a fi o ţara omogenă din punct de vedere al riscului de sărăcie, cu variaţii faţă de media naţională ( oricum destul de ridicată în sine din perspectivă europeană) mergînd de la +42% pe axa diagonală a sărăciei, Regiunea Nord-Est – Regiunea Sud-Vest, până la -74% ( !, un sfert din nivelul mediu pe ţară) în zona Capitalei.

Distribuirea ”riscului de sărăcie” – harta care ne arată mai multe Românii

De remarcat, Transilvania şi Crişana ( Macroregiunea Unu în statistica Eurostat, formată din Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru) se află destul de clar sub media naţională, cu o valoare medie de 18,2% sau -23% faţă de aceeaşi medie.

Nivel de omogenitate în materie de prosperitate relativă oarecum simetric de partea cealaltă a Carpaţilor, unde Macroregiunea Doi ( Nord-Est + Sud-Est) are un plus de sărăcie de +31,8% sau -35% față de medie. De unde rezultă, de pildă, prioritatea absolută pe care ar trebui să o constitue mult discutata autostradă Târgu-Mureş – Iaşi.

Notă metodologică:
”Persoane sub risc de sărăcie” – cele cu venitul disponibil echivalent sub pragul de sărăcie fixat la 60% din nivelul median al venitului disponibil echivalent pe plan naţional. Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

O surpriză de proporţii: sărăcia lucie (”privare materială severă”) se distribuie altfel

Dar, dincolo de aceaste clarificări ale nivelului mediu de trai din perspectiva sărăciei la nivel regional, care sunt deosebit de utile şi pun problema fundamentală a reglementărilor la nivel naţional ( se pare că „one-size fits all”, adică o anumită măsură nu prea se potriveşte pentru toţi cei implicaţi, dat fiind caracterul eterogen pronunţat), avem la indicatorul „privare material severă” o surpriză de proporţii.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Perspectiva sărăciei se schimbă radical atunci când se aplică anumite criterii concrete stabilite la nivel european ( discutabile, asta este inerent oricărei clasificări mai mult sau mai puţin subiective, dar omogene la nivelul UE). Transilvania şi Banatul apar mult sub media naţională ( între -30% şi -40%).

Totodată, raportul pe partea de Est a ţării se schimbă radical între Regiunea Nord-Est şi Regiunea Sud-Est, aflată la paritate în materie de privare material severă cu Regiunea Sud-Muntenia , în timp ce, surprinzător, săraca Regiune Sud-Vest Oltenia ( cel puţin ca PIB/locuitor, alături de Nord-Est), apare ca mai puţin afectată ( foarte interesantă similaritatea cu Nord-Estul) la acest indicator).

Notă metodologică:

Noţiunea de „privare material severă” este un indicator care se referă la lipsa posibilităţilor pentru o persoană, din lipsă de mijloace materiale, de a-şi asigura patru din următoarele necesităţi stabilite la nivel european: (1) plata chiriei şi a utilităţilor; (2) menţinerea casei la o temperature adecvată; (3) să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute; (4) să mănânce carne, peşte sau echivalentul în protein măcar o data la două zile; (5) o săptămână de vacanţă departe de casă; (6) un autotursim; (7) o maşină de spălat; (8) un televizor color; (9) un telefon.

Explicaţia constă în diferenţele majore regionale în materie de alt indicator la care ne batem pentru nedorita poziţie de numărul 1 în UE, cel al inegalităţii veniturilor. Unde la nivelul mediei naţionale venim cu indici undeva în jur de 7 la 1 între grupele de persoane cu veniturile cele mai mari şi cele cu veniturile cele mai mici.

Doar că, în plan regional (unde încă nu s-a întreprins un studiu ceva mai aprofundat), dacă în partea de Vest şi în regiunile mai sărace decalajele sunt mai mici, rezultă că, în rest, decalajele devin „astronomice”.

Cel mai bun exemplu, regiunea Bucureşti-Ilfov, situată în 2017 la 139% din media UE ca PIB/locuitor şi la -74% risc de sărăcie în raport cu media naţională, figurează la doar -3% când vine vorba despre privarea material severă.

Contrastul este uriaş, ceea ce sugerează că ecartul între bogaţi şi săraci urcă vertiginos în regiunea Capitalei. Unde cei mai avuţi sunt încă şi mai bogaţi decât s-ar părea la prima vedere, în timp ce săracii din Bucureşti şi Ilfov se află undeva foarte aproape de media naţională, adică sunt cam la fel ca peste tot pe cuprinsul ţării şi chiar mai săraci faţă de cei aflaţi de partea cealaltă a Carpaţilor.

De unde, ca să vezi, rezultă şi a doua necesitate stringentă pentru a mai atenua diferenţele, pe unde nu sunt aeroporturi, ministere şi sedii de firme, cea a unei autostrăzi prin Carpaţii Meridionali, care să treacă ceva mai molcom şi mai aplecat spre prosperitate, pe unde trece ea spre sudul ţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul adoptă coplata serviciilor medicale la privat

Vladimir Ionescu

Guvernul are pe agenda şedinţei de miercuri proiectul de act normativ care prevede că asiguraţii care optează pentru servicii medicale în mediul privat vor plăti… Mai mult

Stiri

Lista nominală a deputaților care au votat modificarea Codurilor Penale în favoarea infractorilor

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală. Proiectele pleacă la promulgare, dar opoziția… Mai mult

Stiri

Pregătirea pentru Viitor: Ministerul Educației vrea eliminarea Informaticii ca probă la Bacalaureat. Reacția universitarilor

Mariana Bechir

Ministerul Educației a prezentat modificările preconizate în structura examenului național de Bacalaureat, printre care figurează și eliminarea Informaticii ca probă la examenul de bacalaureat. Propunerea… Mai mult

Stiri

Au decis și soarta aurului: Legea de repatriere a rezervei de la Londra a fost adoptată

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților, cameră decizională, a adoptat miercuri proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României să repatrieze… Mai mult

Europa

Marea Britanie exclude Huawei din planurile de dezvoltare a rețelelor 5G

Razvan Diaconu

Premierul Theresa May a decis, după o reuniune a Consiliului Național de Securitate, ca gigantul telecom Huawei să fie exclus din orice procedură de achiziție… Mai mult

Stiri

Kim Jong-un şi-a început vizita în Rusia

Vladimir Ionescu

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a ajuns miercuri în Rusia, în contextul în care joi urmează să aibă o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin în… Mai mult

Stiri

Guvernul împrumută cu o dobândă de 4 ori mai mică decât inflația Fondul de investiţii locale. Cine o fi plătind diferența?

Adrian N Ionescu

Primul împrumut acordat de Trezoreria Statului pentru funcţionarea Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI) va avea o dobândă de 1%, de peste patru ori mai… Mai mult