fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Cu Sănătatea la Urgență: Fenomenele din spatele tristelor date statistice

de Mariana Bechir , 9.12.2019

În tabloul european, România rămâne punctul de reper negativ pentru mulți dintre indicatorii ce măsoară performanța sistemelor de sănătate, începând cu finanțarea sectorului și până la indicatori ce reflectă efectele acestui sistem ineficient.

Raportul privind Starea de Sănătate a UE 2019 surpinde legătura puternică dintre fondurile alocate și unii indicatori de calitate, precum rata deceselor evitabile prin tratament:

Cele mai reduse fonduri alocate sistemului

Principala precizare din document referitoare la România arată că aceasta cheltuiește pentru sănătate mai puțin decât orice alt stat membru, fondurile atingând în 2017 un minim istoric, raportat la media UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB.

Astfel, România a cheltuit pentru sănătate, în 2017, 1.029 de euro pentru fiecare persoană (valoare ajustată
în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din media UE (2.884 euro). Ca pondere în PIB totalul a fost de 5 % din PIB, aproape jumătate din media europeană, de 9,8 :

Efectul numeroaselor scutiri: doar 1/4 din populația eligibilă  contribuie la finanțarea Sănătății

Subfinanțarea, atrage atenția Raportul, realizat de Comisie Europeană și OECD, afectează capacitatea țării de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație ce se va agrava pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge.

În momentul de față, peste trei sferturi din cheltuielile pentru sănătate provin din banii colectați prin contribuții, în condițiile unor scutiri de la plata contribuțiilor extinse de la an la an, astfel încât “doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie efectiv la finanțare”, conform Comisiei Europene.

România va fi silită să găsească soluții, forțată de modificările de structură ale populației prognozate pe termen lung: natalitatea scăzută și emigrarea forței de muncă active va limita sau chiar restrânge baza contribuabililor, în timp ce îmbătrânirea accelerată a populației și creșterea speranței de viață vor genera nevoi de finanțare a Sănătății în tot mai mari.

Raportul total de dependență economică, adică raportul dintre populația totală inactivă și ocuparea forței de muncă, a crescut în 2017, ajungând la 180 %, comparativ cu 130 % în 2016 și este cel mai ridicat din UE.

Contraperfomanțele acestui sistem subfinanțat: Cea mai mare rată a deceselor ce pot fi evitate prin tratament

Rezultatele acestei subfinanțări sunt parte din explicația indicatorilor îngrijorători la care se remarcă România.

Rata mortalității evitabile prin prevenție s-a aflat în 2016 pe locul al patrulea printre cele mai ridicate din
Europa. Principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar, decesele cauzate de consumul de alcool și accidentele.

Rata mortalității prin cauze tratabile, adică a deceselor ce puteau fi evitate prin tratament adecvat și în timp
util, a fost cea mai ridicată din UE și a fost determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal, menționează Raportul.


Similar, România are rate de supraviețuire (la cinci ani) sub media UE  pentru absolut toate cazurile de cancer:

Cancer de prostată

  • România – 77%
  • UE – 87%

Cancer pulmonar

  • România – 11%
  • UE – 15%

Cancer de sân

  • România – 75%
  • UE – 83 %

Aceste rate, precum și supraviețuirea mai îndelungată în cazul cancerelor, pot fi îmbunătățite prin creșterea accesului la servicii medicale și printr-o finanțare mai mare și eficientă a acestor servicii și tratamente.

Reamintim că, în anul 2017, la care se referă majoritatea datelor privind indicatorii de eficiență din Raport, România s-a confruntat cu o criză a unor medicamente vitale pentru bolnavii cronici: criza imunoglobulinei și criza unor tratamente oncologice.

Conform datelor oficiale, în perioada 2015-2017, la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale (ANMDM) au fost înregistrate peste 2.600 de sesizări legate de lipsa medicamentelor.

Nevoia de evaluare, stabilitate și predictibilitate

Raportul atrage atenția că în România este dificl să se aducă îmbunătățiri sistemului de Sănătate, întrucât nu se efectuează o evaluare a performanței acestuia.

Printre problemele ce afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor, documentul mai identifică lipsa de transparență și instabilitatea conducerii, la nivelul Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Sănătate.

În ultimul deceniu, România a avut 15  miniștri de profil.

ARPIM: Există soluții pentru toate problemele – calculați cât de mult ne costă subfinanțarea sănătății la nivelul economiei și crizele de medicamente 

Potrivit ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente), există progrese vizibile ale situației Românie în Raport, însă, lucru important, nu la nivelul progreselor inovatiei si mai ales, și, mai ales, nu la nivelul nevoilor pacienților.
Rata semnificativă de decese din boli tratabile reflectă provocările în accesul adecvat și la timp la tratamentul de care au nevoie pacienții, lucru confirmat și de repetatele crize ale medicamentelor din ultima vreme.

Marea problemă pe care o produce subfinanțarea sistemului este că ea presupune, până la urmă, costuri mai mari la nivelul întregii economii și întregului buget.

”Un pacient tratat cu medicamente de ultimă generație se recuperează mai repede, petrece mai puțin timp în spital, generează mai puţine cheltuieli directe și indirecte, are o calitate mai bună a vieții. Și toate costurile indirecte (consultaţii medicale repetate, analize, recăderi terapeutice, lipsa productivităţii etc.) asociate tratării unui pacient cu alternative terapeutice care nu mai sunt eficiente sunt astfel economisite.” – spune Alina Culcea, noul președinte al ARPIM.

Un raport recent publicat de LAWG (Local American Working Group) arată că există multe soluții pentru o finanțare mai bună și adecvată. Românii își doresc ca Sănătatea să fie o prioritate națională, așa cum arată un sondaj recent al campaniei Votez pentru Sănătate. De aceea trebuie luate în considerare transferuri mai mari către Sănătate, precum și creșterea fondurilor din administrația publică locală, împreună cu utilizarea subvențiilor externe și a fondurilor UE.

Noi venituri ar putea fi, de asemenea, generate prin autorizarea mai rapidă a studiile clinice, precum și prin extinderea bazei de contribuție la fondul de Sănătate, așa cum arată și acest raport al Comisiei Europene. Nu în ultimul rând, veniturile din impozitele pe alcool sau tutun și taxele provenite de la un fond de mediu ar putea fi direcționate către asistența medicală.

Accesul la medicamentele inovative – scădere drastică în 2019

Cu privire la accesul la medicamente inovative, în 2018 aproximativ 40 de noi molecule și indicații au primit acces pe piața din România. Din pacate însă, în 2019, doar 19 medicamente noi au fost incluse în lista celor compensate. Timpul mediu până la accesul unui nou medicament pe piața din România, de la aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, este de aproximativ 43 de luni, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni.

Potrivit ARPIM, combinaţia dintre o taxă clawback în creştere şi cel mai mic preţ european a dus, în ultimii 4 ani, la retragerea de pe piaţă a mai mult de 2500 de medicamente, inclusiv peste 500 de medicamente originale, majoritatea fără alternativă terapeutică.

Taxa claw-back a fost implementată inițiai ca măsură temporară în perioada crizei economice, și s-a dublat în ultimii 3 ani,  de la 12,4% în T3 2015 la peste 26% în T3 2019.  De curând, autoritățile au repornit discuțiile cu privire la calculul taxei claw-back. Orice formula nouă de claw-back, fără a se asigura și o creștere a bugetului medicamentelor, va crea dezechilibru și va adânci criza medicamentelor din România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.12.2019

2 comentarii

  1. Popescu
    12.12.2019, 12:29 pm

    Trăim în minciuna , pe lângă musamalizarea ” revolutiei” , retrocedarea este ă două mare mascarada.Inconjurati de atata falsitate, puțini sunt cei care- și mai fac datoria.

  2. Pasca Ioan Vasile
    12.12.2019, 4:16 pm

    Poate cu ajutorul lui Dumnezeu și a celor cu credință că adevărul trebuie căutat și demonstrat cu toată puterea ticăloșii să plătească!!

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult