Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat joi îngrijorarea ”față de recentele situații din Parlament prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiție” și a reamintit că imunitatea nu trebuie să conducă la imposibilitatea aplicării actului de justiție.
Surse din CSM au declarat pentru cursdeguvernare.ro că poziția anunțată public de vicepreședintele instituției, Bogdan Gabor, este determinată de nemulțumirea generală a membrilor CSM față de modul în care Parlamentul interferează în actul de justiție. Această nemulțumite, afirmă sursele citate, a determinat decizia unanimă de suplimentare a ordinii de zi a ședinței de joi a CSM cu punctul referitor la analiza consecințelor deciziilor de respingere a unor solicitări adresate Parlamentului de procurorii DNA.
Poziția exprimată joi de CSM are în esență un caracter simbolic, Curtea Constituțională fiind instituția în măsură să clarifice situația.
Horațius Dumbravă face apel la președintele Iohannis
Judecătorul Horațius Dumbravă a declarat pentru cursdeguvernare.ro că membrii CSM sunt contrariați de faptul că Parlamentul, ”prin arbitrariul instituit în modul în care răspund solicitărilor primite de la procurori, intruzionează în actul de justiție.”
”Ca demnitar al statului român, mă aștept ca și alte autorități constituționale să intervină. Mă refer și la președintele Klaus Iohannis, care are la dispoziție modalități de intervenție”, afirmă judecătorul Horațius Dumbravă, care a detaliat cum poate interveni, constituțional, șeful statului:
- Potrivit art. 88 din Constituție, șeful statului adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
- Potrivit art. 146, lit. e din Constituție, șeful statului poate adresa Curții Constituționale o cerere pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice.
- Potrivit art. 90 din Constituție, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Cristi Danileț: ”Sunt persoane care sunt puse în afara mecanismului legal al răspunderii penale”
Judecătorul Cristi Danileț anunța joi dimineață, pe contul său de Facebook, intenția de a pune în discuția plenului CSM situația generată de votul parlamentarilor de miercuri în privința senatorului Dan Șova.
„Numai în ultima lună au fost trei situații în care Parlamentul a blocat începerea urmării penale, respectiv a impiedicat luarea unor măsuri procesuale- atribuții care aparțin exclusiv organelor judiciare- invocându-se imunitatea.
Hotărârile Parlamentului din aceste cazuri nu sunt motivate, or imunitatea este incidentă numai în anumite cazuri.
Dezbaterile din Parlament trebuie să se limiteze la natura acțiunilor – politice sau nu – ale celor cercetați. Or, sub umbrela imunității politice am văzut că se dezbate chiar legalitatea sau temeinicia unor cauze penale, Parlamentul transformându-se astfel el însuși într-un for judiciar.
În momentul de față sunt persoane care sunt puse în afara mecanismului legal al răspunderii penale, așadar avem oameni puși deasupra legii.
Ceea ce impune o reacție a CSM, organismul care este garantul independenței justiției,” a scris judecătorul Danileț.
Poziția CSM
„Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie. Consiliul subliniază că toţi cetăţenii, indiferent de funcţia ocupată, sunt egali în faţa legii şi susţine că principiul separaţiei puterilor în stat trebuie respectat, în primul rând, de reprezentanţii celor trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească”, a declarat vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, care a prezentat poziţia oficială adoptată de plen în cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmăririi penale, reţinerii şi arestării unor parlamentari.
CSM susţine că imunitatea parlamentarilor şi a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie, acestea fiind de competenţă exclusivă a organelor judiciare.
„Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte opinia exprimată de Comisia de la Veneţia, conform căreia respectarea independenţei autorităţilor judiciare este o condiţie indispensabilă pentru democraţie stabilă, bazată pe supremaţia legii”, a mai spus Bogdan Gabor.
Curtea Constituțională, chemată să facă lumină
Controversa legată de votul din Senat va fi tranșată, din nou, de magistrații Curții Constituționale a României, în condițiile în care ei s-au pronunțat, încă din 2008, asupra majorității necesare pentru aprobarea hotărârilor și a legilor în Parlament, stabilind atunci că deciziile se iau cu majoritatea membrilor prezenți, ceea ce ar fi însemnat că Dan Șova a rămas fără imunitate.
Președintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc, a precizat pentru cursdeguvernare.ro că PNL lucrează la sesizarea care va fi transmisă CCR joi sau vineri. Liberalii vor contesta atât votul din Sent, cât și regulamentul și statutul deputaților și senatorilor care sunt în contradicție cu articolul 76 din Constituție și cu decizia Curții din 2008.
Procedural însă lucrurile sunt mai complicate, pentru că Senatul a emis doar un proces-verbal cu privire la rezultatul votului în cazul lui Dan Șova și nu o hotărâre a Parlamentului, care să poată fi atacată la Curtea Constituțională. Hotărârea a fost emisă doar în cazul votului dat pentru arestarea fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov.
Cătălin Boboc a susținut că PNL va merge cu această hotărâre la CCR și va cere magistraților să constate că decizia Paramentului din ședința din 25 martie (atât în privința lui Darius Vâlcov, cât și în privința lui Dan Șova) au fost întrunite condițiile legale prevăzute de Constituție, la art 76.
Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a precizat joi că, într-adevăr, votul în cazul Dan Șova poate fi atacat la Curtea chiar dacă nu există o hotărâre a Senatului, ci doar un proces verbal.
De menționat că Parlamentul nu are o pratică unitară în privința votului asupra cererilor justiției, din cauza prevederilor contradictorii între Constituție, regulamente și statutul deputaților și senatorilor. În unele cazuri solicitările DNA au fost aprobate cu votul majorității celor prezenți (așa cum spune Constituția), în altele s-a aplicat statutul care invocă majoritatea din numărul total al deputaților și senatorilor.
Votul din Senat în cazul cererilor DNA:
- Ecaterina Andronescu- 72 de voturi ”pentru” şi 62 de voturi ”împotrivă”-cererea de urmărire penală a fost aprobată, cu majoritate simplă
- Şerban Mihăilescu -77 de voturi ”pentru” şi 51 de voturi ”împotrivă”. Cererea de urmărire penală a fost aprobată, cu majoritate simplă
- Ion Ariton – 77 de voturi ”pentru”, 52 voturi ”împotrivă”. Cererea procurorilor a fost aprobată, cu majoritate simplă.
- Dan Şova –79 de voturi „pentru”, 67 ”împotrivă”. Cererea a fost respinsă, invocându-se majoritatea din numărul total al senatorilor.
- Darius Vâlcov– 97 voturi ”pentru”, 48 ”împotrivă”. Cererea de arestare a fost aprobată, cu majoritate din numărul total al senatorilor.
