CSAT /Premierul anunță lege pentru trecerea STS de la CSAT la MAI. Traian Băsescu: “Guvernul minte în legătură cu accidentul aviatic din Apuseni, resping schimbarea șefului STS ca pe un prefect”

Solicitarea de demitere a şefului STS, generalul Marcel Opriş, făcută de premierul Victor Ponta, a fost respinsă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, întrunit duminică.
“După accidentul din ianuarie s-a creat în mod nedrept impresia că statul nu este capabil să reacţioneze în situaţii de urgenţă”, a declarat, la finalul reuniunii, preşedintele Traian Băsescu. Invitatul-surpriză de la şedinţa CSAŢ a fost ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a cărei prezenţă nu a fost explicată oficial.

La sfârșitul ședinței, premierul Victor Ponta a anunțat că luni va iniția în Senat demersurile legislative pentru trecerea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) din subordinea CSAT la Ministerul de Interne condus, în acest moment, prin mandat interimar, de Gabriel Oprea.

Traian Băsescu: “E o minciună că STS trebuia să facă localizarea”

În declaraţia de presă, preşedintele Traian Băsescu a făcut referire clară doar la viitorul şefului STS. “Prim-ministrul a solicitat trecerea STS la Ministerul de Interne şi destituirea şefului STS. Cred că niciuna dintre variante nu este viabilă. Marcel Opriş nu este politician, nu pot să-l tratez ca pe unul care poate fi schimbat pe considerente politice”, a declarat Traian Băsescu.

Şeful statului a vorbit şi despre modul în care au reacţionat autorităţile în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, afirmând că nu a existat coordonare, că legislaţia în vigoare nu s-a respectat.

În oglindă, pentru a arăta că legile în materie sunt bune, Traian Băsescu a oferit exemplele situaţiilor de criză din domeniul securităţii naţionale, gestionate cu succes în trecut de CSAŢ .

Principalele  mesaje ale preşedintelui :

• Ce a deosebit acţiunile de securitate naţională de această acţiune  a fost necoordonarea, care nu s-a făcut conform cu reglementările în vigoare.
• S-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni, că STS trebuia să facă localizarea exactă. STS are capacitatea să facă localizarea dacă apelul se face de la un telefon fix.
• Dacă telefonul se dă prin reţele mobile, STS primeşte informaţii de la operatori şi le transmite mai departe.
• STS nu are niciun mijloc de identificare a telefoanelor mobile. Ce s-a spus public e minciună.
• Dacă verificaţi legislaţia o să constataţi că operatorii nici nu au voie să facă localizări mai precise decât raza dată de antene
• Informaţiile pe care le am eu, cu certitudine le au şi procurorii
• Lipsa de coordonare nu necesită schimbarea regulamentelor, a legilor. Ceea ce trebuie să facem în viitorul imediat este să respectăm legile existente.
• La terminarea CSAŢ vă pot spune că primul ministru a solicitat trecerea STS la MI şi destituirea şefului. Cred că niciuna dintre variante nu este viabilă.
• Marcel Opriş nu este poilitician, nu pot să-l tratez ca pe unul care poate fi schimbat pe considerente politice. Nu pot să îmi bat joc de oameni ca el, aş face la fel cum face premierul cu prefecţii.
• S-au făcut comandamente la televizor, penibile, ca să acopere că nu există utilaje de intervenţie.
• Să dai afară prefecţii când contractele de deszăpezire le fac preşedinţii de Consilii Judeţene mi se pare dezonorant.
• Structurile de securitate nu pot intra în această morişcă a execuţiilor politice.
• Mascarada televizată a comandamentelor este de fapt o acoperire a banilor nemeritaţi care  se vor da firmelor clientelare, care au contracte de deszăpezire, iar în locul lor a fost scoasă Armata.
• Propun ca guvernul să constate neîndeplinirea contractelor şi banii să fie daţi Armatei şi Jandarmeriei.

USL iniţiază un proiect de lege pentru trecerea STS la MAI

USL va iniţia, luni, în Biroul Permanent al Senatului, un proiect de lege prin care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va trece la Ministerul de Interne, în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, document care va fi aprobat în procedură de urgenţă.

Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta, la finalul reuniunii de urgenţă a USL, desfăşurată după şedinţa CSAŢ.

Premierul Victor Ponta a susţinut că, prin trecerea STS în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, înfiinţat de guvern pe 29 ianuarie şi condus de secretarul de stat Raed Arafat, “va fi asigurată o mai bună coordonare a instituţiilor cu atribuţii în cazuri de urgenţă”.

Victor Ponta a susţinut că raportul pe care l-a prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a conţinut inclusiv “disfuncţionalităţi în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni inclusiv la nivelul CSAT”.

CSAT, ordinea de zi

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit duminică în prima sa şedinţă din 2014, cu două puncte pe ordinea de zi:

• Raportul privind gestionarea de către autorităţile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare, a evenimentului de aviaţie din 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de premier.
• Raportul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale privind activităţile desfăşurate conform legilor, metodologiilor şi procedurilor interinstituţionale existente în legătură cu evenimentul aviatic din data de 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Reuniunea CSAŢ a fost impusă practic de premierul Victor Ponta, care a cerut o dezbatere asupra modului în care a acţionat STS în cazul accidentului din Munţii Apuseni, dar şi demiterea, de către forul abilitat, a directorului general al STS, generalul Marcel Opriş. De la producerea accidentului aviatic, preşedintele Traian Băsescu nu a făcut niciun comentariu pe această tema, a convocat CSAŢ aşa cum a cerut premierul, dar a adăugat pe ordinea de zi şi analiza modului în care autorităţile publice au gestionat criza declanşată de moartea a două personae în accidentul aviatic.

Primii vinovaţi indicaţi de premierulVictor Ponta

„Pentru deficienţe inacceptabile în cazul accidentului de la Cluj”, premierul Victor Ponta a anunţat, pe 22 ianuarie, la două zile după producerea accidentului, că în cadrul a trei instituţii importante- MAI, ROMATSA, STS- “lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet şi fără asumarea responsabilităţii”.

În cadrul unei declaraţii făcute la Guvern, Victor Ponta a anunţat:

• Am decis înlocuirea din funcţie a secretarului de stat Chiper, de la MAI.
• Solicit ministrul Transporturilor să înlocuiască directorul general şi directorul de operaţiuni ROMATSA.
• Voi solicita oficial înscrierea pe ordinea de zi a CSAT a unui raport privind activitatea STS în acest caz şi, prin decizia CSAT, care nu ţine de Guvern, înlocuirea şefului STS.

Radu Stroe, victimă a “comunicării catastrofale”

Ministrul de Interne, Radu Stroe, și-a dat demisia, joi, 23 ianuarie, din funcția de ministru al Afacerilor Interne, după o discuție cu premierul Victor Ponta și președintele PNL, Crin Antonescu, la Palatul Victoria.

În opinia lui Crin Antonescu, ministrul Internelor s-a făcut vinovat de o ”comunicare catastrofală”: “Cu tot respectul pentru domnul Stroe şi cu toată colegialitatea, este un exemplu de comunicare catastrofală, de natură să stârnească revolta în condiţii de nemulţumire publică”, a declarat președintele liberalilor, într-o intervenție telefonică la Realitatea TV.

”Comunicarea catastrofală” la care se referă Crin Antonescu constă în două declarații făcute de Radu Stroe în intervalul de 24 de ore de la producerea accidentului: “Îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia” și ”Ce celulă de criză? N-a existat nicio celulă de criză”.

Ministrul Radu Stroe a fost acuzat de opoziție și de mass-media că nu a organizat imediat o celulă de criză la MAI, pentru a coordona căutarea celor șapte victime ale accidentului, fapt ce ar fi dus la întârzierea găsirii lor și la decesul a două dintre ele.

Premierul Victor Ponta a anunţat, joi, că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu despre demisia ministrului Radu Stroe, cei doi convenind că interimatul funcţiei va fi asigurat de vicepremierul Gabriel Oprea.

După depunerea demisiei, Radu Stroe a declarat: “Localizarea epavei avionului aparţine exclusiv altor instituţii, nu MAI. Îmi cer scuze tuturor celora care le-am creat impresia de om relaxat, indiferent sau care ţine de scaunul de ministru, prin declaraţii nepotrivite.”

Locul accidentului – indicat de colegii de la București ai victimelor

Şeful Salvamont Vlădeasa, Florin Mihuţ, a afirmat că informaţiile iniţiale oficiale arătau că avionul s-a prăbuşit undeva între localităţile Măticeşti (Alba)- Poiana Horea- Măguri- Răcătău (Cluj).Localizarea exactă nu a venit de la STS, ci de la colegii de la București ai celoraccidentaţi.

„Am vorbit cu un coleg al celor din avion, de la Bucureşti, care ne-a spus că victimele văd din locul accidentului un lac şi o pârtie de schi. A trebuit să îmi dau seama dacă se aflau în zona Tarniţa, sau trecuseră de Beliş”, a declarat şeful Salvamont Vlădeasa.

Ce s-a imputat STS

Sub presiunea acuzaţiilor venite dinspre premierul Victor Ponta, STS a dat publicităţii un comunicat în care precizează: „Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat, potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea apelului la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta”.

Problema STS a fost generată de precizia cu care instituţia a indicat locul accidentului. Din datele furnizate de operatorii de telefonie mobilă prin intermediul cărora au fost transmise apelurile la 112, STS a transmis salvatorilor două localizări, la 10, respectiv 14 km de zona de impact.

Nedumeririle au fost accentuate după aflarea veştii că unul dintre supravieţuitori a transmis prin SMS, cu ajutorul unei aplicaţii telefonice, localizarea exactă a epavei, dar datele nu au putut fi utilizate

Soluţia software care permite localizarea pe hartă a apelurilor de urgenţă a fost furnizată către STS, anul trecut, de către firma Teamnet, aparținând în acel moment grupului Asesoft.

Responsabilii pe care-i arată Legea

Instituțiile cu atribuții de intervenție în cazul unui accident de aviaţie civilă sunt: Inspectoratul pentru Situații de Urgență (intervine și rezolvă, pe baza datelor primite de la celelalte entități), Romatsa (localizează în spațiu situația de urgență), Serviciul de Telecomunicații Speciale – STS (asigură transmiterea în timp util a informațiilor privind locul apelului de urgență) și Ministerul Transporturilor – care coordonează operațiunea și comunică public situația.

Legislaţia în vigoare- HG de adoptare a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, aprobat de Guvernul Tăriceanu- arată responsabilităţile în asemenea situaţii.

În vederea gestionării situaţiei de urgenţă generată de producerea unui accident de aviaţie civilă au competenţă următoarele structuri:

• Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor
• Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor
• Centrul de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor aflate în pericol şi a supravieţuitorilor de la ROMATSA
• Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă
• Centrele unice de preluare a apelurilor de urgenţă 112

Atribuţiile specifice sunt precizate de aceeaşi Hotărâre de Guvern:

Comitetul ministerial are atribuţii birocratice– elaborează regulamente, propune măsuri, centralizează proceduri specifice şi planuri operaţionale

Centrul operativ (Ministerul Transporturilor) monitorizează activităţile de salvare, asigură informarea operativă a ministrului de resort, gestionează informaţional situaţia de criză, adună date şi crează informaţii pentru decidenţi şi mass-media

Centrul de coordonare ROMATSA (Ministerul Transporturilor) determină zona de căutare a aeronavei aflate în pericol,declanşează şi coordonează activitatea de căutare în urma informaţiilor primite de la unităţile de alarmare

Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă (ISU – Ministerul de Interne) coordonează activitatea la sol a operaţiunilor de salvare

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pune la dispoziţie resursele, pentru organizarea dispozitivelor temporare de comunicaţii, susţine funcţionarea sistemelor IGSU

Victor Zota: „Puteau fi salvați toți, dar au fost descoperiţi ca pe vremea lui Vlad Ţepeş!”

Acidentul aviatic, care s-a produs luni, 20 ianuarie 2014, după-amiază, în munții Apuseni, a relevat un paradox:

în urma prăbuşirii aeronavei BN2 toţi cei şapte ocupanţi au supravieţuit în primă instanță. Doi dintre aceştia au murit ulterior, din cauza rănilor şi a şocului hipotermic, la ore bune după producerea accidentului.

Dr. Victor Zota, coordonatorul naţional pentru transplant (de care aparțin medicii aflați în avionul prăbușit) , consideră că cei decedaţi în accident ar fi putut fi salvaţi dacă echipele de asistenţă ar fi ajuns mai repede la faţa locului.

„Este inadmisibil să ajungi în şase ore la locul unui accident, dacă ar fi ajuns mai repede, nici fata asta, nici celălalt nu ar fi murit. Bine că nu au rămas şi ceilalţi peste noapte, am fi vorbit acum de 7 morţi… I-am căutat ca pe vremea lui Vlad Ţepeş, orbecăind cu padurarii, pe jos”, a spus Victor Zota, citat de televiziunile de ştiri.

Victor Zota își bazează declarațiile pe realitatea din teren.

Formaţiunile ISU din Alba, Cluj, Bihor (participante la căutări) nu deţin nici logistică, nici echipamente adecvate intervenţiilor montane- au recunoscut oficialii ISU.