Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit joi la Palatul Cotroceni, a constatat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”. Aceste atacuri sunt atribuite, indirect, Federației Ruse.
Comunicatul instituției nu spune și în ce mod sau dacă aceste atacuri au distorsionat procesul sau rezultatul votului.
Reuniunea de la Cotroceni s-a focusat și pe propaganda de care a beneficiat Călin Georgescu pe TikTok, iar comunicatul CSAT transmite:
”Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.”
În consecință, ”membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT”.
Comunicatul integral CSAT:
”Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Toate privirile îndreptate spre CCR
Rezultatele turului I la alegerile prezidențiale fac și obiectul unei sesizări depuse la CCR de Cristian Terheș, sesizare ce a fost analizată joi, înaintea reuniunii CSAT, și cu verdict ce ar fi trebuit să apară în aceeași zi. Curtea a amânat însă pronunțarea în dosar, pentru o zi, impresia generală fiind aceea că judecătorii CCR au vrut mai întâi să afle ce se decide în CSAT.
În lipsa unei decizii pe acest dosar, separat, Curtea a decis renumărarea tuturor voturilor exprimate la scrutinul din 24 noiembrie.
La aflarea acestei decizii, șeful Autorității Electorale Permanente a anunțat că renumărarea celor 9,4 milioane voturi nu poate fi finalizată în 24 de ore, până la următoarea ședință a CCR.
(Citește și: ”Oficial / CCR cere renumărarea voturilor de la primul tur al prezidențialelor; AEP spune că este imposibil până vineri”)
***
Un răspuns
Jocurile încă nu s-au terminat , chiar dacă Marcel Ciolacu şi-a recunoscut ieşirea din cursa pentru Cotroceni, clasându-se pe locul trei la primul tur al alegerilor prezidentiale. El a felicitat-o pe Elena Lasconi si a declarat că nu va face contestatie, chiar daca diferenta e foarte mica. Numai că în urma unei contestații depuse de Cristian Terheș la Curtea Constituțională a României, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea tuturor voturilor din primul tur, ceea ce a stârnit o serie de dezvăluiri necurate.
Dupa cum se pare, PSD pregătea un scenariu pe modelul din anul 2000 (cu finala Iliescu – C. V. Tudor), de data asta cu finala Ciolacu – Simion.
Primele rezultate ale exit-poll-urilor, la care Ciolacu și oamenii săi aveau acces, indicau în cursul după-amiezii de duminică faptul că Simion rămâne în urmă și că, în schimb, Călin Georgescu ar putea s-o depășească pe Lasconi, ceea ce a determinat Conducerea PSD din București să-l abandoneze pe George Simion și să înceapă să direcționeze voturi către Călin Georgescu.
(Vezi: https://vestea.net/primari-psd-din-neamt-duminica-la-5-seara-ne-au-zis-de-la-partid-sa-dam-voturi-lui-georgescu-tesla/)
Asadar, voturile direcționate de primarii PSD, spre seară, de la Marcel Ciolacu către Călin Georgescu au însemnat plasarea liderului PSD pe locul 3 , acesta a pierdut finala la o distanță de 2.500 de voturi în fața Elenei Lasconi.