Croația nu ar fi trebuit să se grăbească să adere la zona euro de la 1 ianuarie 2023, perioadă care se anunță foarte dificilă, cu prețuri în creștere și nivelul de trai în scădere, a avertizat fostul premier croat Jadranka Kosor, într-un interviu pentru săptămânalul Nacional, preluat de Euractiv.
Prin semnarea tratatului de aderare la UE, am fost de acord să adoptăm euro, dar când și în ce condiții decidem noi înșine, a punctat Kosor.
„În contextul unei inflații galopante, care nu încetinește, ar fi trebuit să stăm pe gânduri. Toamna va fi foarte grea. Mulți dintre noi abia ne descurcăm și vom fi împinși la limita existenței.”
„Guvernul trebuie să țină cont… că mulți oameni au împrumuturi mari, salarii mici, mulți au fost afectați de cutremur (din 2020, n.r.) și sunt epuizați financiar de inflație și sărăcie”, a comentat fostul premier.
Kosor a spus că adoptarea monedei unice aduce multe beneficii, „dar nu înseamnă că împrumuturile vor dispărea.”
„Este un fapt că un număr de țări UE nu au adoptat încă euro. Nu este cel mai important factor pentru prosperitate, economie și o viață mai bună”, a spus Kosor.
Dintre țările UE din afara zonei euro, Danemarca și Suedia au ales să-și păstreze monedele naționale, Danemarca printr-o clauză de renunțare și Suedia printr-un referendum. Ungaria, Polonia și Republica Cehă nu au planuri imediate de aderare, în timp ce Bulgaria și România și-au anunțat intențiile. Bulgaria este într-un stadiu mai avansat de aderare.
***
