Criza politică întârzie legea salarizării, jalon PNRR. Ministrul Pîslaru: Consultările pe proiect nu pot începe fără un acord politic pe principiile reglementării

Ministerul Muncii va transmite partidelor un document cu principiile noii legi a salarizării, iar consultările pe proiect nu vor începe fără un minim acord cu o majoritate parlamentară pro-europeană, a declarat joi ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Am tot primit întrebări legate de ce facem cu proiectul de salarizare, în condițiile date. Nu se schimbă prea mult. Am spus că avem nevoie de două lucruri pentru a putea să pregătim proiectul mai departe sau să-l scoatem în consultare. Primul este să avem anvelopa financiară la Ministerul Finanțelor Publice. Suntem în acest moment în contact direct cu Ministerul Finanțelor pe acest subiect și se fac analize. Chiar zilele acestea sperăm să se termine, ca să putem avea această analiză. Al doilea lucru: împreună cu echipa Băncii Mondiale am redactat un document scurt, de două pagini, cu principiile și lucrurile esențiale ca fundament pentru acest proiect, pentru care doresc să existe un acord politic mai larg, pentru a vedea că există o majoritate parlamentară gata să-l susțină. În acest moment, Guvernul nu mai are posibilitatea să lanseze ordonanțe de urgență”, a precizat Pîslaru, într-o conferință de presă.

„Prin urmare, singurul cadru prin care îl putem adopta este un proiect de lege sau o inițiativă parlamentară, în momentul în care vom reuși să avem un minim acord pe aceste principii, pentru ca practic să nu existe o sărire la beregată instantanee pe un proiect care, din rațiuni strict politice, să trebuiască să îl critice unii și ceilalți, și să putem să ne îndreptăm către o coalizare pe această reformă crucială, inclusiv în PNRR, cu miză financiară. Ca timp, speranța mea este ca, după ce lucrurile se mai răcoresc, săptămâna viitoare, să putem avea o reacție de la partide pe această listă de principii pe care o vom transmite partidelor, pentru a vedea dacă putem avea un acord. Ca să clarific, nu vom începe consultările pe un proiect care nu are un minim acord de principii cu o majoritate parlamentară, încep și eu acum, că terminologia e foarte complicată, pro-europeană, ca să fie foarte explicită sintagma”, a adăugat ministrul.

Reamintim că Legea salarizării unitare în sectorul public este Jalonul nr. 420 din PNRR și presupune intrarea în vigoare a noului cadru juridic pentru remunerarea angajaților din sectorul public, coordonat de Ministerul Muncii, cu termene estimate în 2026 (publicare în Monitorul Oficial în iunie).

Proiectul prevede o valoare de referință de 4.325 lei (echivalentă salariului minim din iulie 2026), grile salariale necorelate cu salariul minim (cum este în momentul de față), reducerea sporurilor și un raport salarial de 1:8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bugetar.

A demarat elaborarea strategiei naționale anti-sărăcie – aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei

România a demarat elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de consolidare a incluziunii sociale, fiind prima țară membră a Uniunii Europene care răspunde concret apelului european în acest sens, în condițiile în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei, a mai anun’at declarat joi ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de presă.

Principalele declarații pe acest subiect:

• România este prima țară membră UE care a inițiat demersurile pentru elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de consolidare a incluziunii sociale. „Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României și, tot ieri, mulțumită colegilor mei din minister, am depus fișa de proiect în vederea obținerii unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistență Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare. Vă mărturisesc, într-o notă puțin formală, că este bine să și centrezi, să dai și cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziție și vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual. Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să își pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să știm cum cheltuim banii, să știm pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacționează și ne raliem la exercițiul european legat de strategia europeană”.

• Strategia va fi una integrată, care va ține cont de problema tineri invizibili, necuprinși într-o formă de educație și nici aflați pe piața muncii: „Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înțelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realități. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educație formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaștem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această țară, pe care nu îi regăsim, de fapt, țintiți bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru – și sperăm ca și stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”.

• România are o problemă privind speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, ceea ce impune măsuri serioase în sistemul public de sănătate, a mai explicat ministrul Pâslaru: „Avem în același timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie și modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoașteți foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanției pentru copii, în planul de acțiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate și risc de excluziune socială. Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărțit, acele transferuri, așa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, își au efectul, adică sunt niște măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”, a mai spus ministrul.

• Orice plan pentru reducerea sărăciei trebuie să pornească de la potențialul enorm, de circa 19% din populație, care nu este activat în economie: „Despre asta vorbește strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbește strategia europeană, care aș zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbește despre nevoia de investiție în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piața forței de muncă. (…) Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate și activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieșim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în șomaj. Știți că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la șomeri și să găsească locuri de muncă. Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenție timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii și apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”, a adăugat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

(Citește și: Kelemen Hunor, despre consultările de la Cotroceni: „Legea salarizării unitare este cea mai dificilă problemă”)

****