În plină criză generată de nivelurile apelor Dunării aflate la minime istorice, România a solicitat marți Comisiei Europene și Rețelei europene a operatorilor de sistem (ENTESO-E) să evalueze capacitățile de producție disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacitățile de interconexiune transfrontalieră, precum și capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situației la nivel regional.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că România a activat, încă de vineri, mecanismul de „early warning”, în contextul evoluțiilor recente la nivel regional, iar luni seara a notificat nivelul următor, „crisis situation” (art. 14-2 din Regulamentul 941/2019).
România va primi energie electrică în limita a 4 GWh
El a participat marți la reuniunea Grupului de lucru electricitate (Electricity Coordination Group) al Comisiei Europene, structura de coordonare la nivel european, unde a prezentat situația energetică din România, iminenta închidere a Unității 2 de la Cernavodă, precum și măsurile legislative luate de Guvern pentru a gestiona situația.
România va primi în continuare energie electrică, având în vedere că necesarul va crește odată cu închiderea completă a Centralei de la Cernavodă. În aceeași situație sunt și Ungaria și Slovenia.
Oficialii UE au precizat că se va face o coordonare între toate statele membre ca cele trei țări să-și asigure necesarul de consum la orele de vârf. România va avea nevoie să importe circa 50% din necesarul de consum la orele serii, a precizat Sebastian Boldea.
Conform înțelegerii, țara noastră urmează să primească o cantitate suficientă pentru a putea funcționa, dar nu mai mult de 4.000 MWh.
„Am subliniat importanța clarificării și continuării discuțiilor privind disponibilitatea efectivă a mecanismelor de asistență de urgență între operatorii de transport și de sistem (OTS) din statele vecine, inclusiv identificarea din timp a eventualelor constrângeri de natură tehnică sau de altă natură care ar putea afecta activarea și furnizarea unui astfel de sprijin atunci când situația o impune”, a declarat Cristian Bușoi după întâlnirea on-line.
De asemenea, Bușoi a solicitat organizarea, într-un termen scurt, a unei discuții tehnice bilaterale cu Comisia Europeană, pentru a analiza în detaliu toate instrumentele și mecanismele disponibile în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene și care ar putea fi mobilizate în cazul unei deteriorări suplimentare a situației, inclusiv pentru anumite intervenții în piața de electricitate.
Se cere prelungirea utilizării cărbunelui în mixul energetic
„Am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, la 31 august, a grupului pe cărbune Turceni 5, parte a Jalonului 119A, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea cu 4 grupuri energetice și după luna august”, a subliniat secretarul de stat.
„Complexul Energetic Oltenia Rovinari 4 are o rezervă de cărbune care stă la dispoziție pentru situații excepționale sau pentru a compensa eventuale avarii la vreunul din celelalte trei grupuri care funcționează astăzi. Avem aproape 900 de megawați din cărbune, ceea ce este un lucru important și e un motiv în plus să se înțeleagă și la nivel european că e nevoie ca toate cele trei grupuri, plus cel de rezervă, să funcționeze și după 31 august”, a explicat Bușoi.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei a precizat, într-o intervenție la Digi24, că restricțiile privind consumul de energie nu vizează consumatorii casnici și serviciile esențiale.
„În acest moment, hotărârile de guvern și procedurile Dispeceratului Energetic Național se referă strict la marii consumatori industriali. Nu există niciun motiv să avem îngrijorări legate de consumul casnic din motivul închiderii Cernavodă doi și a problemelor pe care le avem cu electricitatea. Avem suficientă producție în interiorul României pentru a asigura consumul casnic și serviciile esențiale, adică inclusiv activitatea în spitale, în farmacii, în instituții publice”, a afirmat Bușoi.
România oprește al doilea reactor nuclear
El a adăugat că Guvernul are în vedere și alte scenarii posibile privind criza energetică, iar în cazul în care nu se va găsi pe piața regională suficientă electricitate s-ar putea recurge la limitări ale consumului în orele de vârf pentru marii consumatori.
Centrala Nuclearelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni, precizează reprezentanții Ministerului Energiei.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie.
Prețul energiei electrice staționa marți
Marți, prețul spot al energiei electrice era marți de 150 de euro/MWh în linie cu prețurile din regiune. În Ungaria, deși a fost repornită centrala nucleară de la Packs, prețul spot era cu 1 euro mai mare.
Singurul reactor în funcțiune producea marți la prânz 11% din totalul producției de energie electrică, în condițiile în care fotovoltaicele reprezentau peste jumătate din electricitatea generată în România..
Cititi si: Nuclearelectrica a invocat forța majoră în contractele de livrare a energiei, din cauza secării Dunării – Electrica, PPC și Engie sunt printre cei mai mari cumpărători de energie ai SNN
***
Urmărește-ne pe Google News
