fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Cristian Grosu / Luciditatea cifrelor: de ce istoria nu iartă proștii, care susțin în criză economia vecinilor

de Cristian Grosu , 25.3.2020

Să ne oprim puțin din număratul isteric al morților (pe dl. Prelipceanu dacă l-ai cresta la un deget, atunci când brechingniusește încă un mort, n-ar curge sânge).  Și să privim și spre cealaltă parte a crizei Covid-19, criză care ar putea, cu duritatea ei nemaivăzută, să reseteze în mod pozitiv niște lucruri. Dacă știm să înțelegem această criză.

Înainte de-a desena direcțiile sănătoase spre care criza ne obligă să privim, să aruncăm un ochi pe harta desenată de duritatea cifrelor:

1, România era în criză (o criză adevărată) înainte de-a intra în Covid-19. Despre această criză vom scrie mai la vale, până atunci să observăm doar deficitul comercial fabulos (nu punem deficitul bugetar sărit de pe șine, că dacă ar fi fost cheltuit pe investiții n-ar fi fost nicio nenorocire), costurile de împrumut la valorile din criza precedentă și incapaicatea de-a face vreun pas pe calea dezvoltării în ciuda banilor care au inundat România – proveniți și din creșterea economică și din datorii.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece: să scanăm momentul ianuarie 2020 și să ne obișnuim cu ideea că vom ajunge la bunăstarea și ”pacea” economică din acel moment abia peste 6-7 ani – dar și atunci într-un mod diferit de cel pe care am evoluat până acum.

2, Marii beneficiari (beneficiarii reali – că tot e la modă acum) ai banilor pe care statul român tocmai se pregătește să-i pompeze în șomajul tehnic vor fi fermierii polonezi și cei unguri:

România își produce mai puțin de jumătate din alimentele pe care le consumă – restul e import din cele 2 țări vecine (nu importăm icre de Manciuria, ci legume, fructe, lapte, carne, ouă), iar acum 2 săptămâni supermarketurile au înregistrat vânzări la fel de mari ca la Crăciunul precedent (când au fost, oricum, vânzări istorice):

Așa că cele din cele 4 miliarde pe care guvernul le-a pregătit pentru șomerii crizei Covid-19, cel puțin 1,5 miliarde vor susține afacerile ungurești și poloneze.

Cifre detaliate – AICI-LINK – cu situația la intrarea în Criza Covid-19.

3, Investițiile în marile proiecte de dezvoltare au fost la minime istorice în 2019 – iar asta se vede în faptul că, după 13 ani și zeci de miliarde puse la dispoziție de UE, nu avem nici măcar o banală rețea de autostrăzi. ”Banală”, pentru că accentul viitoarelor bugete europene nu va fi pe convergență (bani au fost, dar nu s-au cheltuit), ci pe competitivitate și pe tehnologia la care e constrânsă Europa să se alinieze în competiția globală cu SUA și China.

Cum folosim criza Covid-19. Sau cum n-o

În ciuda panicii din societate și a costurilor uriașe pe care le presupune conservarea economiilor, marii strategi din economia mondială chiar au de lucru: pentru că masa de joc tocmai a fost răsturnată și s-a deschis o fereastră de oportunitate prin suspendarea unor reguli. Fereastră care se va închide curând.

Ar putea România să vadă această fereastră deschisă și să profite de aerul ei?

Să vedem:

1, E liber total la deficit bugetar. Nu știm cât va ține.
Dar pentru România ăsta ar fi un moment rarisim să se împrumute masiv exclusiv pentru recuperarea decalajelor în proiectele de anvergură, după paravanul necesității de-a susține companiile și șomerii.

2, E liber la ”ajutoare de stat”, la măsuri intervenționiste și protecționiste privind susținerea unor ramuri ale economiei.
România ar putea pune la cale la repezeală un plan, pe baza căruia să-și regândească modelul economic și să susțină sectoarele ajunse în fruntea priorităților.

IT-ul, start-upurile tehnologice, embrionii de inovare care părăsesc România îndată ce înmuguresc pentru că aici nu se găsește sprijin și finanțare,

alături de excepționalele avantaje comparative pe care dormim sau pe care așteptăm să ni le valorifice alții, iar noi să încasăm niște mărunțiș de redevențe în stil de țară bananieră – ar putea fi așezate de-a lungul unui plan de acțiune coerent, care să cuprindă obiective, termene și responsabilități individuale de implementare. Dacă așteptăm sfârșitul crizei, va fi prea târziu.

Altfel, dacă pompezi miliarde tot în CE Oltenia, CFR Marfă și alte cadavre economice pe care mediul politic le ține la frigider pentru a fi căpușate, te poți trezi că ieși din criza Covid-19 ca să te întorci în criza cealaltă.

3, UE și sistemul bancar subordonat tocmai pun labătaie căteva mii de miliarde sub diverse forme și programe – pentru cine are un plan de investiții și un plan convingător de-a atrage finanțări.

Atenție: banii ăia chiar vor fi cheltuiți – căci niciun stat responsabil nu renunță la o asemenea pleșcă. Vor fi cheltuiți de ”ceilalți”, de vecinii noștri – cărora le ținem în viață afacerile prin importuri de bunuri de bază, – și de economiile care privesc în viitor.
Să ne uităm la ”tăcerea” din Polonia, Ungaria, Cehia – pe tema crizei Covid-19 și a efectelor în societate și să ne gândim că peste un an vom putea constata că ei aă tăcut și au făcut.

Comitetul interministerial care nu există

Suntem într-un moment al oportunităților de-o asemenea anvergură, încât suntem tentați să vedem doar companiile care mor (și e firească o atare scăpare, căci acum ne frige flacăra crizei), nu și marile direcții pe care se reașează economia mondială și, odată cu ea, statele europene care vor să aibă un cuvânt de spus în economia de peste 5 ani. (Despre transformările deja vizibile în economia mondială și în direcțiile de reașezare a ei – într-un text viitor).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Dacă scoatem țara din priză acum, o s-o băgăm în priza altora după Covid”)

Tare mi-aș dori să văd seara, după ce Comitetul interministerial de Criză – compus din trioul demn de toată cinstea Vela-Arafat-Tătaru – anunță morții și măsurile de precauție medicală și socială, să apară și un alt Comitet:

Comitetul de Stimulare și resetare a Economiei pentru perioada post-criza Covid-19:

Comitet care să ne anunțe:

  • -, care sunt și în ce stadiu ne aflăm cu marile proiecte de investiții pe care să le putem branșa la cei 750 de miliarde disponibili anunțați de BERD
  • -, care e echipa de experți și juriști care analizează și eficientizează procedurile de atragere a finanțărilor pentru aceste investiții
  • -, care sunt echipele de experți și în ce stadiu se află programele de absorbție a fondurile pe care UE a anunțat că le pune la dispoziție pentru sprijin în criza Covid-19
  • -, care sunt direcțiile economice pe care România – în acest moment de resetare a jocului – decide să le finanțeze, atât cât se va mai putea face asta cu bani de la stat, astfel încât la ieșirea din această criză să avem sub tălpi un drum ceva mai neted.

Adică o înțelegere a momentului și nefericitelor oportunități – care sunt nefericite doar în acest moment: peste un an vor fi ”doar” oportunități.

”Istoria nu iartă proștii”

Spuneam mai sus că criza Covid-19 e un bun preș sub care, în acest moment, ne putem ascunde criza care deja exista în România.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)

Despre ce vorbim:

Numărul din februarie al reviste CRONICILE Curs de Guvernare    (un LINK-AICI) a stat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv”.
Apărut înainte de tsunami-ul crizei Covid-19, am alocat una din cele 10 secțiuni ale revistei modului în care România își ratează cu insistență, de 30 de ani, fabuoasele avantaje comparative și nu reușește să le transforme în avantaje competitive.

Cu un optimism amar și exasperat, am contabilizat în 7 articole-analiză:

  • cele 2/3 suprafață agricolă din total suprafață a țării, în timp ce banii împrumutați scump se duc pe importurile de alimente;
  • Cei 1100 de kilometri de Dunăre (1/3 din lungumea totală) care curg pe teritoriul României și nu reușim să decolmată măcar cât să oprească vreun vas cu turiști în vreun port românesc:
  • Ieșirea la mare și Portul Constanța care abia își folosește jumătate din capacitate, în timp ce firmele din Ardeal se vămuiesc la Hamburg și în Slovenia – pentru că e mai repede și mai cinstit;
  • Resursele energetice din Marea Neagră – unde investiiile nu mai încep pentru că legislația necesară a fost folosită de politicieni pentru negocierea deciziilor în Justiție sau a careierei politicie personale;
  • Uriașul procent (spre 30%) al economiei neobservate, din care dacă ai recupera măcar un sfert ai avea bani de investiții în proiectele de anvergură –

Etc, etc etc.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce va ține minte fiecare din criza Covid-19 ?”)

Ei bine: când după ce ne vom fi numărat morții și ne vom fi cheltuit banii de ajutor de stat pentru Criza Covid-19, asta va fi țara în care ne vom întoarce din panica și frica de acum:

Iar fericirea de-a ne întoarce la normalitate ne va întuneca privirea care să vadă că tot jos eram și în urmă cu 2 luni – în timp ce lucizii celorlalte economii își vor fi făcut reglajele necesare reorientării spre cel mai probabil dintre ”viitoruri”: e o competiție, adică nu e ”pace” nici măcar când e pace.

Istoria nu iartă proștii, pentru că nici ei n-o iartă pe ea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2020

6 comentarii

  1. Andrei florian
    25.3.2020, 7:16 pm

    Adevărat

  2. john
    26.3.2020, 2:54 am

    calea ferata trebuie sa fie prioritatea zero in acest moment. Trasnportul feroviar este mai rapid si mai ieftin decat transportul rutier. pe la inceputul anilor 2000 Mitrea a cumparat niste trenuri platforma pe care se puteau urca Tiruri. au ramasa de izbelizte pentru ca nu avem cale ferata pentru asa ceva.

  3. UnOarecare
    26.3.2020, 1:16 pm

    Corect.
    Multumesc

  4. Oancea Constantin
    26.3.2020, 1:35 pm

    Infrastructura -autostrăzi si calea ferată – este la “ pământ , deși am primit zeci de miliarde de la UE .Bruma de creștere economică a fost rezultatul aproape exclusiv al creșterii consumului, marea majoritatea a produselor agroalimentare fiind importate .In aceasta situație s-a mărit deficitul comercial , deoarece sumele rezultate din creștere economică bazată pe consum a luat drumul străinătății pt plata importurilor .Sunt doua durectiii /domenii in care ar trebui făcute investiții , respectiv autostrăzi si cai ferate

  5. Dan
    27.3.2020, 8:53 am

    Analiza rece, precisa si fina ca un bisturiu ! Ma intreb, retoric cred, daca autorul a fost vreodata solicitat de catre decidenti sa’si aduca contributia. Ma indoiesc…

  6. impartial
    27.3.2020, 6:25 pm

    Realist dar un pic pesimist . In ceea ce priveste restructurarea cred ca trebuie sa avem in vedere , printre altele , domeniile in care deficitul comercial este mare , respectiv :
    – industria de ingrasaminte agricole
    – produse chimice diverse
    – industria farmaceutica si de produse medicale
    – dezvoltarea zootehniei conform necesitatilor locale
    – dezvoltarea industriei alimentare pentru prelucrarea
    produselor vegetale si animale .

    Dezvoltarea acestor sectoare va duce in primul rand la echilibrarea balantei de plati.
    Pe de alta parte acel grup de lucru trebuie sa defineasca profilul viitoarei economii a Romaniei.
    O economie industrial – agrara si servicii ;
    O economie agrar – industrila si servicii ;
    O economie bazata pe servicii cu sectoare de industrie si de agricultura .

    Este necesara o regandire a economiei in conditiile in care si globalizarea va fi regandita. Poate vom profita de viitoarele schimbari.

Lăsați un comentariu


Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Adrian N Ionescu

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult