fbpx

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult

13.01.2021

Cristian Grosu / Luciditatea cifrelor: de ce istoria nu iartă proștii, care susțin în criză economia vecinilor

de Cristian Grosu , 25.3.2020

Să ne oprim puțin din număratul isteric al morților (pe dl. Prelipceanu dacă l-ai cresta la un deget, atunci când brechingniusește încă un mort, n-ar curge sânge).  Și să privim și spre cealaltă parte a crizei Covid-19, criză care ar putea, cu duritatea ei nemaivăzută, să reseteze în mod pozitiv niște lucruri. Dacă știm să înțelegem această criză.

Înainte de-a desena direcțiile sănătoase spre care criza ne obligă să privim, să aruncăm un ochi pe harta desenată de duritatea cifrelor:

1, România era în criză (o criză adevărată) înainte de-a intra în Covid-19. Despre această criză vom scrie mai la vale, până atunci să observăm doar deficitul comercial fabulos (nu punem deficitul bugetar sărit de pe șine, că dacă ar fi fost cheltuit pe investiții n-ar fi fost nicio nenorocire), costurile de împrumut la valorile din criza precedentă și incapaicatea de-a face vreun pas pe calea dezvoltării în ciuda banilor care au inundat România – proveniți și din creșterea economică și din datorii.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece: să scanăm momentul ianuarie 2020 și să ne obișnuim cu ideea că vom ajunge la bunăstarea și ”pacea” economică din acel moment abia peste 6-7 ani – dar și atunci într-un mod diferit de cel pe care am evoluat până acum.

2, Marii beneficiari (beneficiarii reali – că tot e la modă acum) ai banilor pe care statul român tocmai se pregătește să-i pompeze în șomajul tehnic vor fi fermierii polonezi și cei unguri:

România își produce mai puțin de jumătate din alimentele pe care le consumă – restul e import din cele 2 țări vecine (nu importăm icre de Manciuria, ci legume, fructe, lapte, carne, ouă), iar acum 2 săptămâni supermarketurile au înregistrat vânzări la fel de mari ca la Crăciunul precedent (când au fost, oricum, vânzări istorice):

Așa că cele din cele 4 miliarde pe care guvernul le-a pregătit pentru șomerii crizei Covid-19, cel puțin 1,5 miliarde vor susține afacerile ungurești și poloneze.

Cifre detaliate – AICI-LINK – cu situația la intrarea în Criza Covid-19.

3, Investițiile în marile proiecte de dezvoltare au fost la minime istorice în 2019 – iar asta se vede în faptul că, după 13 ani și zeci de miliarde puse la dispoziție de UE, nu avem nici măcar o banală rețea de autostrăzi. ”Banală”, pentru că accentul viitoarelor bugete europene nu va fi pe convergență (bani au fost, dar nu s-au cheltuit), ci pe competitivitate și pe tehnologia la care e constrânsă Europa să se alinieze în competiția globală cu SUA și China.

Cum folosim criza Covid-19. Sau cum n-o

În ciuda panicii din societate și a costurilor uriașe pe care le presupune conservarea economiilor, marii strategi din economia mondială chiar au de lucru: pentru că masa de joc tocmai a fost răsturnată și s-a deschis o fereastră de oportunitate prin suspendarea unor reguli. Fereastră care se va închide curând.

Ar putea România să vadă această fereastră deschisă și să profite de aerul ei?

Să vedem:

1, E liber total la deficit bugetar. Nu știm cât va ține.
Dar pentru România ăsta ar fi un moment rarisim să se împrumute masiv exclusiv pentru recuperarea decalajelor în proiectele de anvergură, după paravanul necesității de-a susține companiile și șomerii.

2, E liber la ”ajutoare de stat”, la măsuri intervenționiste și protecționiste privind susținerea unor ramuri ale economiei.
România ar putea pune la cale la repezeală un plan, pe baza căruia să-și regândească modelul economic și să susțină sectoarele ajunse în fruntea priorităților.

IT-ul, start-upurile tehnologice, embrionii de inovare care părăsesc România îndată ce înmuguresc pentru că aici nu se găsește sprijin și finanțare,

alături de excepționalele avantaje comparative pe care dormim sau pe care așteptăm să ni le valorifice alții, iar noi să încasăm niște mărunțiș de redevențe în stil de țară bananieră – ar putea fi așezate de-a lungul unui plan de acțiune coerent, care să cuprindă obiective, termene și responsabilități individuale de implementare. Dacă așteptăm sfârșitul crizei, va fi prea târziu.

Altfel, dacă pompezi miliarde tot în CE Oltenia, CFR Marfă și alte cadavre economice pe care mediul politic le ține la frigider pentru a fi căpușate, te poți trezi că ieși din criza Covid-19 ca să te întorci în criza cealaltă.

3, UE și sistemul bancar subordonat tocmai pun labătaie căteva mii de miliarde sub diverse forme și programe – pentru cine are un plan de investiții și un plan convingător de-a atrage finanțări.

Atenție: banii ăia chiar vor fi cheltuiți – căci niciun stat responsabil nu renunță la o asemenea pleșcă. Vor fi cheltuiți de ”ceilalți”, de vecinii noștri – cărora le ținem în viață afacerile prin importuri de bunuri de bază, – și de economiile care privesc în viitor.
Să ne uităm la ”tăcerea” din Polonia, Ungaria, Cehia – pe tema crizei Covid-19 și a efectelor în societate și să ne gândim că peste un an vom putea constata că ei aă tăcut și au făcut.

Comitetul interministerial care nu există

Suntem într-un moment al oportunităților de-o asemenea anvergură, încât suntem tentați să vedem doar companiile care mor (și e firească o atare scăpare, căci acum ne frige flacăra crizei), nu și marile direcții pe care se reașează economia mondială și, odată cu ea, statele europene care vor să aibă un cuvânt de spus în economia de peste 5 ani. (Despre transformările deja vizibile în economia mondială și în direcțiile de reașezare a ei – într-un text viitor).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Dacă scoatem țara din priză acum, o s-o băgăm în priza altora după Covid”)

Tare mi-aș dori să văd seara, după ce Comitetul interministerial de Criză – compus din trioul demn de toată cinstea Vela-Arafat-Tătaru – anunță morții și măsurile de precauție medicală și socială, să apară și un alt Comitet:

Comitetul de Stimulare și resetare a Economiei pentru perioada post-criza Covid-19:

Comitet care să ne anunțe:

  • -, care sunt și în ce stadiu ne aflăm cu marile proiecte de investiții pe care să le putem branșa la cei 750 de miliarde disponibili anunțați de BERD
  • -, care e echipa de experți și juriști care analizează și eficientizează procedurile de atragere a finanțărilor pentru aceste investiții
  • -, care sunt echipele de experți și în ce stadiu se află programele de absorbție a fondurile pe care UE a anunțat că le pune la dispoziție pentru sprijin în criza Covid-19
  • -, care sunt direcțiile economice pe care România – în acest moment de resetare a jocului – decide să le finanțeze, atât cât se va mai putea face asta cu bani de la stat, astfel încât la ieșirea din această criză să avem sub tălpi un drum ceva mai neted.

Adică o înțelegere a momentului și nefericitelor oportunități – care sunt nefericite doar în acest moment: peste un an vor fi ”doar” oportunități.

”Istoria nu iartă proștii”

Spuneam mai sus că criza Covid-19 e un bun preș sub care, în acest moment, ne putem ascunde criza care deja exista în România.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)

Despre ce vorbim:

Numărul din februarie al reviste CRONICILE Curs de Guvernare    (un LINK-AICI) a stat sub titlul ”Istoria nu iartă proștii. Am intrat în deceniul decisiv”.
Apărut înainte de tsunami-ul crizei Covid-19, am alocat una din cele 10 secțiuni ale revistei modului în care România își ratează cu insistență, de 30 de ani, fabuoasele avantaje comparative și nu reușește să le transforme în avantaje competitive.

Cu un optimism amar și exasperat, am contabilizat în 7 articole-analiză:

  • cele 2/3 suprafață agricolă din total suprafață a țării, în timp ce banii împrumutați scump se duc pe importurile de alimente;
  • Cei 1100 de kilometri de Dunăre (1/3 din lungumea totală) care curg pe teritoriul României și nu reușim să decolmată măcar cât să oprească vreun vas cu turiști în vreun port românesc:
  • Ieșirea la mare și Portul Constanța care abia își folosește jumătate din capacitate, în timp ce firmele din Ardeal se vămuiesc la Hamburg și în Slovenia – pentru că e mai repede și mai cinstit;
  • Resursele energetice din Marea Neagră – unde investiiile nu mai încep pentru că legislația necesară a fost folosită de politicieni pentru negocierea deciziilor în Justiție sau a careierei politicie personale;
  • Uriașul procent (spre 30%) al economiei neobservate, din care dacă ai recupera măcar un sfert ai avea bani de investiții în proiectele de anvergură –

Etc, etc etc.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce va ține minte fiecare din criza Covid-19 ?”)

Ei bine: când după ce ne vom fi numărat morții și ne vom fi cheltuit banii de ajutor de stat pentru Criza Covid-19, asta va fi țara în care ne vom întoarce din panica și frica de acum:

Iar fericirea de-a ne întoarce la normalitate ne va întuneca privirea care să vadă că tot jos eram și în urmă cu 2 luni – în timp ce lucizii celorlalte economii își vor fi făcut reglajele necesare reorientării spre cel mai probabil dintre ”viitoruri”: e o competiție, adică nu e ”pace” nici măcar când e pace.

Istoria nu iartă proștii, pentru că nici ei n-o iartă pe ea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2020

6 comentarii

  1. Andrei florian
    25.3.2020, 7:16 pm

    Adevărat

  2. john
    26.3.2020, 2:54 am

    calea ferata trebuie sa fie prioritatea zero in acest moment. Trasnportul feroviar este mai rapid si mai ieftin decat transportul rutier. pe la inceputul anilor 2000 Mitrea a cumparat niste trenuri platforma pe care se puteau urca Tiruri. au ramasa de izbelizte pentru ca nu avem cale ferata pentru asa ceva.

  3. UnOarecare
    26.3.2020, 1:16 pm

    Corect.
    Multumesc

  4. Oancea Constantin
    26.3.2020, 1:35 pm

    Infrastructura -autostrăzi si calea ferată – este la “ pământ , deși am primit zeci de miliarde de la UE .Bruma de creștere economică a fost rezultatul aproape exclusiv al creșterii consumului, marea majoritatea a produselor agroalimentare fiind importate .In aceasta situație s-a mărit deficitul comercial , deoarece sumele rezultate din creștere economică bazată pe consum a luat drumul străinătății pt plata importurilor .Sunt doua durectiii /domenii in care ar trebui făcute investiții , respectiv autostrăzi si cai ferate

  5. Dan
    27.3.2020, 8:53 am

    Analiza rece, precisa si fina ca un bisturiu ! Ma intreb, retoric cred, daca autorul a fost vreodata solicitat de catre decidenti sa’si aduca contributia. Ma indoiesc…

  6. impartial
    27.3.2020, 6:25 pm

    Realist dar un pic pesimist . In ceea ce priveste restructurarea cred ca trebuie sa avem in vedere , printre altele , domeniile in care deficitul comercial este mare , respectiv :
    – industria de ingrasaminte agricole
    – produse chimice diverse
    – industria farmaceutica si de produse medicale
    – dezvoltarea zootehniei conform necesitatilor locale
    – dezvoltarea industriei alimentare pentru prelucrarea
    produselor vegetale si animale .

    Dezvoltarea acestor sectoare va duce in primul rand la echilibrarea balantei de plati.
    Pe de alta parte acel grup de lucru trebuie sa defineasca profilul viitoarei economii a Romaniei.
    O economie industrial – agrara si servicii ;
    O economie agrar – industrila si servicii ;
    O economie bazata pe servicii cu sectoare de industrie si de agricultura .

    Este necesara o regandire a economiei in conditiile in care si globalizarea va fi regandita. Poate vom profita de viitoarele schimbari.

Lăsați un comentariu


Europa

CNN: Celebrul realizator TV Larry King a murit

Iulian Soare

Realizatorul TV Larry King, celebru pentru talk-show-urile „Larry King Live” și unul dintre inovatorii acestui tip de emisiune, a murit sâmbătă dimineață în vârstă de… Mai mult

Stiri

Președintele Braziliei a fost denunțat la CPI pentru crime împotriva umanităţii, de un șef de trib din pădurea amazionană

Adrian N Ionescu

Raoni Matukire, un apărător emblematic al pădurii amazoniene, a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să-l ancheteze  pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, pentru “crime împotriva umanităţii”,… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne promite că nu va tolera abaterea de la lege, în cazul participării adjunctului șefului Poliției Capitalei la o petrecere în Centrul Vechi

Vladimir Ionescu

A fost declanșată „cercetarea prealabilă” privind participarea adjunctului șefului Poliţiei Capitalei, Radu Gavriş (foto stânga), la o reuniune găzduită de restaurantul Hanul lui Manuc, împreună… Mai mult

Europa

UPDATE Protestele pro-Navalnîi s-au extins în zeci de orașe din Rusia. 40.000 de participanți în Moscova – mii de arestări

Iulian Soare

UPDATE Poliția rusă a arestat mai mult de 2.000 de proetstatari împotriva deținerii liderului opoziției Alexei Navalnîi, dar zeci de mii de ruși au ingorat… Mai mult

Europa

Google amenință să se retragă din Australia, prima țară care i-ar impune să plătească drepturi de autor

Iulian Soare

Google a amenințat că își va retrage din Australia motorul de căutare din cauza încercării acestei țări de a obliga prin lege gigantul IT să… Mai mult

Stiri

Deținuții au fost incluși în categoriile care au prioritate la vaccinare

Vladimir Ionescu

Odată cu lucrătorii din HoReCa, bancherii și personalul instituțiilor și unităților care lucrează cu publicul, și deținuții au fost incluși printre categoriile care au prioritate… Mai mult

Europa

Weekendul protestelor în Rusia – Demonstrații pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi și anti-Putin

Iulian Soare

Susținătorii lideruui opoziției ruse Alexei Navalnîi (foto), acum în închisoare, protestează pe străzile Moscovei și alealtor orașe, pentru eliberarea opozantului rus și împotriva lui Vladimir… Mai mult