fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Cristian Grosu / Înapoi, la grecii noștri: conjurația celor 7 astre pe 2017

de Cristian Grosu 13.7.2015

Cristian-Grosu-E despre ceea ce va trebui, la un moment dat (și într-un fel pe care acum nu-l putem anticipa), să plătim.

Mâine (marți, 14), înainte de-a avea vreme să se odihnească și să se calmeze după negocierile cu Grecia, membrii Eurogrup se vor reîntâlni la Ecofin.
Nicio zi de pauză și de limpezire înainte de-a analiza raportul privind finalizarea uniunii economice și monetare, după măsurile sângeroase impuse Greciei pentru a intra – după cum spunea Angela Merkel – ”într-o altă cultură” economică.

Aceasta e conjunctura – internațională, economică și chiar psihologică – în care România va fi măsurată și evaluată după ce a anunțat că nu va prelungi acordul cu Troica și după ce trei rânduri de experți ai CE, FMI și BM au plecat de la București așa cum au venit.

NEinițiații știu că nu ar trebui să avem probleme :
avem, (azi, luni, 13) nu doar una din cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană, dar și o inflație mică, un deficit în grafic și, mai ales, creșterile din ultimii 2 ani (2013 și 2014) sunt sustenabile: după consolidările disperate din 2010-2012 (care au extirpat tumorile creșterii din 2007-2008), economia a crescut din necesitate și oportunitate.

Inițiații știu, însă, că politica economică guvernamentală a ultimelor 3-4 luni (cu acțiuni și efecte în sens invers celor luate cu doar un an în urmă !) ar trebui să ne creeze insomnii.

Pentru a înțelege de unde ne poate veni problema, să privim puțin în față, cu numai 2 ani: pentru că riscăm ca, în 2017, o serie de efecte spectaculoase astăzi ale politicilor economice, să se transforme în mod obiectiv în toxine la nivelul economiei și societății.
Alinierea unor fenomene nefaste și sinergia unor parametri critici care ar putea dezechilibra macroeconomic România în 2017, într-un mod asemănător (dar pe un alt palier) celui în care deciziile economice ale guvernului Tăriceanu din 2008 au avut nevoie de 5 ani de măsuri pentru a fi corectate; adică plătite.

Să le luăm la rând :

1), Suntem în plină stimulare pe cale administrativă a creșterii economice, după ce am crescut, timp de 2 ani, în mod sustenabil.
Capacitatea actuală a economiei este de circa 3% pe an creștere sănătoasă, iar orice forțare va cere, peste 2 ani, o corecție care ne va împinge în evoluția ”dinți de fierăstrău” : cum pot fi făcute socoteli pe o atare creștere, mai ales că de obicei ea produce în economie și în societate (societate: pe piața forței de muncă în primul rând) efecte imprevizibile ?

Cei care susțin (în mod legitim, de altfel) că România are potențial de creștere de 5-6% pe an, știu și că o atare creștere trebuie să aibă în spate productivitate și competitivitate : ceea ce nu e cazul la măsurile guvernamentale de stimulare a creșterii luate în ultimele luni.

2), Își pune cineva problema – înainte de-a încuraja cu orice preț consumul – de ce Ungaria, Polonia și Cehia ne produc cel mai mare deficit comercial? Și nu Germania, UK, Franța ?

Înainte de-a încuraja consumul – care presează importurile și adâncesc deficitul comercial – măsurile guvernamentale ar fi trebuit să vizeze în primul rând producția autohtonă pentru piața autohtonă.

Or : scăderea TVA la 19% din 2016 + de scăderea TVA la alimente + creșterea salariului minim + creșterile de salarii la bugetari (lege la care se lucrează) – măsuri luate în numai 6 luni -vor presa cresterea pe baza consumului din import. S-o recunoaștem: creșterea pe consumul mărfurilor sub brand românesc importate din Polonia și făcute cu materie primă din Ungaria nu are cum să fie de cursă lungă.

În plus, datele statistice referitoare la creșterile de consum din ultimele 2 luni sunt înșelătoare, ele vin din stocuri și reglaje conjuncturale – prețurile se vor autoregla înainte de-a intra în postul Crăciunului.

3), Inflația – apropo de prețuri. Tocmai străbatem un moment ”istoric”: inflația negativă, produsă de scăderea TVA la alimente, care se suprapune cu cotațiile mici la petrol.

Înainte de toamna anului 2016 am putea constata consecințele efectului de bază, vom fi siliți să dăm la o parte efectele conjucturale ale măsurilor administrative și s-ar putea să găsim o inflație reală de 3-4 procente.

4), PIB-ul potențial: lipsa cronică de investiții – atât în zona privată cât și în sectorul public compromite PIB-ul potențial pe anii 2016-2017.

Excedentul la bugetul general consolidat cu care se laudă actuala administrație a ajuns deja să fie toxic, nu atât el în sine, cât, mai ales, modul în care e produs :

În timp ce bugetul de stat e pe deficit, excedentul provine din înghețarea investițiilor în plan local (iar decizia e una pur politică – un amic primar undeva pe Valea Prahovei se plângea că ”au ordin” să o lase mai moale cu investițiile). În loc să se învârtă și să producă multiplicare și locuri de muncă, banii sunt ținuți la dispoziția guvernului pentru măsurile din anul electoral 2016.

Sunt destui cei care susțin că e mai convenabil ca investițiile locale să se facă cu banii europeni – iar asta e oarecum logic.
E, însă, o logică mică: banii europeni vor intra la propriu în economie (dar numai în cazul că lucrurile merg ca unse în mecanismele de atragere pentru exercițiul 2014-2020) cu un decalaj de 1,5-2 ani. Cine, ce, cu ce mișcă ceva până atunci ?

5), Un lucru periculos: Deficitul structural – aflat acum, după 2 ani de creștere economică sustenabilă, la potențialul real al economiei (spre 1%).

Forțarea creșterii prin consum (și Nu prin stimularea muncii, a investițiilor, a productivității și a exporturilor) adică peste potențialul sustenabil al economiei poate duce acest deficit în jos, trăgând, după el, și ținta deficitului cash. Ba chiar, în cazul extrem, ne-am putea trezi (că așa s-a negociat la MTO – prost și sub disperarea momentului) că avem de țintit un deficit zero, sau chiar cu plus.

6), Fiscalitatea: toate cele de mai sus – de la 1 la 5 – se vor deconta de undeva, după ce socotelile pe anul 2017 vor avea de ținut seama de corectarea dezechilibrelor.

Un exemplu (poate prea rudimentar și din altă poveste) – cu capacitatea și piața construcțiilor : câtă vreme Nu s-a construit, sau s-a construit mult prea puțin față de cerere, și au existat bani în piața imobiliară, toată lumea era veselă fără să observe că un apartament cu 3 camere în Pantelimon ajunsese să coste cât unul cu 2 camere în Veneția. La ora decontului a pierdut toată lumea, iar banii ăia plătiți aiurea în plus au trebuit luați de undeva : fie din buzunarul cumpărătorilor, fie din cel al băncilor.

Revenind din piața construcțiilor în economia mare : aici banii vor trebui luați prin fiscalitate.

N-ar fi nici asta o problemă : dar chestiunea e că în atare momente de panică guvernamentală, fiscalitatea devine haotică, nu mai e un instrument prin care administrația stimulează economia pe direcțiile potrivite, e doar o formă prin care statul adună cu orice preț bani din economia privată. Am mai jucat în acest film la începutul anului 2014, cu taxa pe stâlp și supraccizarea carburanților. Ce se va fiscaliza, suplimentar, din 2017 ?

**

Aceasta e situația frumuseții cifrelor actuale – frumusețe chiar reală în acest moment și înainte ca măsurile administrative recente să producă efecte – care ar ferici pe orice guvern care are o strategie și vede lucrurile cu, măcar, 2-4 ani înainte.

Ea reclamă , însă, un mix de soluții punctuale la fiecare problemă și care, coroborate cu politica monetară a BNR (a cărui ”oca mică” a rezolvat mereu necesarul de ”ocale” din economie, dar asta nu merge la infinit) să completeze politicile autentice de care au nevoie economia și societatea: în pofida creșterii, nu avem infrastructură, digitalizarea merge în pași de melc în ciuda sutelor de milioane de euro pompate acolo, școala nu mai produce forță de muncă competitivă și adecvată pieței muncii, diferențele dintre regiuni cresc de la un an la altul, ca și diferența dintre urban și rural.

Or, banii pentru toate acestea se vor duce în consum, adică în importuri, adică în economiile altora.

Aceasta e poziția de pe care guvernul cere – în cea mai proastă conjunctură internațională posibilă – încetarea acordurilor cu Comisia Europeană.
N-ar fi un capăt de țară încetarea acordurilor: teoretic, România Nu are, în acest moment, nevoie de bani.

Chestiunea e că aici și acum nu mai e vorba de bani.

Când e vorba de bani, primul care ar trebui să se teamă e mediul de afaceri: până la urmă, la el se decontează totul.

7), Se teme însă guvernul – dar nu de bani, căci România a avut contracte avantajoase cu finațatorii iar vârful de plată tocmai trece în acest an, 2015 . Administrația se teme de condițiile pe care le presupune fie și un acord preventiv. Să privim în urmă la ultimii 5 ani și să facem o listă: care din măsurile economice (macro sau micro) care ne-au asigurat echilibrul de astăzi al ”cifrelor” a fost luată fără să fi fost impusă de acordul cu Troica? Și care din măsurile din aceste acorduri, care nu s-au luat, nu sunt astăzi producătoare de pierderi ?

Problema e alta : suntem, în această favorabilă conjunctură, Nu în situația de-a rupe punțile cu Comisia Europeană (cu FMI oricum le-am rupt), ci în cea mai bună poziție de negociere. Să nu ne întoarcem cu căciula în mână spre finanțatori undeva pe la mijlocul lui 2017, când vor discuta cu noi așa cum au discutat azi-noapte cu Grecia – chiar dacă Nu vom fi ajuns atât de jos ca Grecia.

Căci lecția acestui weekend ”grecesc” nu mai este ”nu vă împrumutați ca nebunii”, ci una foarte subtilă, care marchează un moment de cotitură în Europa. Lecția poate fi rezumată într-o singură frază:

Guvernanți din toate țările, vremea protecției sociale a statelor cu potențial real a trecut : fiți profesioniști și nu vă puneți țările cu spatele la zid, căci vă veți plăti prostia și lipsa de viziune vânzând de prin casă”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.7.2015

6 comentarii

  1. athos
    14.7.2015, 5:38 am

    Efectul reducerii de taxe este unul intotdeauna bun. TVA micsorat nu are nici un efect negativ, in sine, ci doar unul bun. Efectele negative provin din deficitele bugetare si mai ales din structurarea unor cheltuieli ce nu pot fi ajustate in caz de nevoie decat cu mare dificultate, (pensii, salarii bugetare), ce poate duce apoi intr-adevar la fiscalitate de avarie.

    “Stimularile” de tot felul nu fac decat sa deruteze. Conteaza sobrietatea bugetara si predictibilitatea mediului economic, care in timp permite investitii sanatoase ce duc inevitabil si la cresterea productivitatii.

    Si da, vom deconta in scurt timp dupa Ponta, precum dupa Tariceanu, dar in conditiile unei indatorari semnificativ mai mari acum decat in urma cu 7 ani…

    • Cristian Grosu
      14.7.2015, 7:27 am

      Reducerea TVA nu e un lucru rău, firește (în treacăt fie spus, România si asa are o problemă cu impozitele indirecte, care sunt cel mai usor de evazionat si greu de colectat) :

      chestiunea in această conjunctură este că într-un timp foarte scurt, doar 6 luni, se suprapun mai multe măsuri care aruncă sau lasă bani în piață forțând o creștere conjuncturală și toxică – peste potential, așa cum s-a intâmplat în 2007-2008. iar astea vin după un an foarte strâns – măsuri în sens contrar, care nu lasă timp economiei să se ”destindă”. culmea e că venim după o crestere a cărei sustenabilitate o compromitem: e păcatul prociclicității politicilor economice românești – o boală foarte ”sudistă”.

      și toate converg alături de alte fenomene ignorate din economie – cum sunt lipsa de investiții, rămânerea mult în urmă a producției față de consumul conjunctural, tratarea cu neseriozitate a deficitelor, lipsa unei proiecții precise asupra a inflației care se va afla sub efectul de bază etc – către o conjunctură obiectivă (cum am și scris) cu deconturi în 2017.

      cine știe, poate se gândește cineva și se și găsesc soluțiile în lunile care vor urma.

      important : nu e doar ”viziunea” guvernului actual – la entuziasmul inconștient pe care-l văd și în tabăra liberală, care intră în concurență electorală cu guvernul pe astfel de măsuri.

  2. Protonici
    14.7.2015, 7:59 am

    Eu stiu atat Tariceanu si Ponta a avut crestere economica
    Pdl a taiat salariile si a furat.
    Restul e teorie de doi bani.Care initiati si in ce initiati in cum se fura Romania.Cancerul economic sunt tocmai ei. Nici intr-o suta de ani nu o sa ma covingeti ca boc n a fost cel mai prost premier din galaxie.

  3. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.7.2015, 11:47 am

    1.Autorul detaliaza un adevar economic profund: putinele reforme, tinerea sub control a economiei si a derapajelor financiare populiste s-au facut numai si numai sub presiunea/controlul UE/FMI.
    2.Dupa 7 ani de lipsa cronica a investitiilor straine, “logica economica” spune ca nu poate exista crestere reala (materiala si financiara} a PIB, ci numai o “statistica” masluita, prin adaugarea unor venituri fictive sau ale firmelor straine (industriale, comerciale, de servicii, etc.)care produc PIB pentru tarile de provenienta.
    3.Stringind la extrem surubul ANAF, Guvernul a reusit sa mareasca incasarile bugetare, creind astfel imaginea unei (inexistente) cresteri economice, care conform regulilor economice nu putea exista dupa disparitia absoluta a investitiilor straine si nationale dupa 2008.Peste doi – trei ani, in lipsa investitiilor industriale, ciclul de 10 ani de dezindustrializare se incheie, producind o cadere abrupta a incasarilor bugetare si o criza financiara nationala ca in 2009, dupa disparitia banilor cu buletinul.
    Diferenta va fi, ca ea nu va mai avea solutii financiare ca in 2009, nefiind datorata ca atunci disparitiei banilor cu buletinul.Cauza va fi una tehnica – materiala, reprezentata prin “deficitul” industrial dupa un ciclu de dezindustrializare – care nu va putea fi “acoperit” prin credite.De bine de rau, cresterea economica de 5-7 la suta din anii precedenti lui 2009, a insemnat si o crestere industriala de 1,5 – 1,8 la suta pe an!
    Criza urmatoare datorata dezindustrializarii, domeniu care sustine constructiile si serviciile industriale va fi una catastrofica.Ea nu are solutii decit pe termen mediu (spre lung), iar “reparatia economica” va fi imposibila mai devreme de anii 2012 -2014.
    4. In lipsa viziunii si a unui proiect national de reindustrializare, ramin neabordabile pina si analizele sau evaluarile asupra evolutiei economice legate de acest palier economic, odata cu inexistenta solutiilor necesare.In situatia data,Romania urmeaza sa devina urmatoarea Grecie, mult mai devreme de cit se asteapta analistii economici si politici.
    5.Cei care sustin (legitim de altfel) ca Romania poate avea o crestere economica de 5-6 la suta pe an, stiu bine ca Romania trebuie sa aiba in “spate o productivitate si o competitivitate” (de sub indice 30) ca a tarilor dezvoltate.Cu actualele politici “econometrice” de diminuare modica a TVA sau CAS (problematice si ele), nu pot fi atrasi masiv investitorii straini – in lipsa unui proiect national de reindustrialzre, a carui obiectiv si rezultat este si atingerea acestui grad de competitivitate/functionalitate economica…

  4. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.7.2015, 1:35 pm

    Erata:Rectific la pct. 3, al. ultim: anii 2022 – 2024 (in loc de 2012 – 2014).Cu scuze…

    • stelian dorobantu
      14.7.2015, 2:47 pm

      E groasa rau de tot. Avem o masa imbelsugata,prin studiul cu grecii nostri, cu toate bunatatile unei analize riguroase, cu nivel tehnic ridicat, pe puncte esentiale,pe o tema generala care arde, cresterea economica, si in acelas timp alerta,vi; ei bine, noi ne repezim direct la placinta, la reducerea de taxe, fara sa le raportam la celelalte puncte ale analizei etc.

      Dar tot e ceva, fata de postarea care se repede direct la rahat ( la pasiunea politica) , cu Tariceanu si Ponta care au avut cresteri economice, in timp ce PDL a taiat salariile si a furat. Ce inseamna o analiza excelenta, poti sa arunci cu pietre cat te tin plamanii, pomul e plin si tot nimeresti ceva.

      In plus, pe langa toate acestea, recitind cu placere analiza, eu sunt de parere ca nu trebuie sa nimicim Cartagina, ci sa cucerim mai multa piata interna pentru fabricatia interna in Romania.

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult