fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Fotografia unei economii pe care n-o cunoașteți. (1): Când administrația coboară ”la negru”

de Cristian Grosu 9.4.2014

Ca în acel banc despre viața în rai și în iad – mai întâi clipul de promovare. Creștere economică de 3,5% – prima în Europa. Șomaj în jur de 7% – printre cele mai mici din Europa. Creșterea spectaculoasă a industriei – 20% în februarie 2014 față de anul precedent. ”An agricol excepțional” în 2013.

Din realitatea care pulsează în spatele acestor cifre (lipsite de orice dubiu) Nu voi scrie acum despre:

  • 1 neajunsurile creșterii bazate pe exportul de lohn din industrie,
  • 2 nici despre gradul de neocupare al mâinii de lucru (de 5-6 ori mai mare decât șomajul),
  • 3 nici despre valoarea adăugată scăzută care, combinată cu dezintermedierea, lasă și economia de pe orizontală și societatea fără bani de dezvoltare,
  • 4 și nici despre salariile mici care, fiind principala sursă de competitivitate (menită să compenseze și celelalte scăderi de competitivitate), rămân mult în urma creșterii economice și inhibă cererea internă și consumul.

Acum voi scrie despre o altă anomalie care rezidă în cele 4 puncte înșirate mai sus – anomalie care a creat o toxicitate imensă în economie și societate, din alt punct de vedere decât dezvoltarea pe orizontală sau crearea de locuri de muncă :

Lipsa investițiilor publice – privită Nu ca neajuns care inhibă dezvoltarea pe orizontală sau crearea de locuri de muncă, ci ca fenomen politico-economico-social care paralizează totul și devine instrument de influențare a deciziei de guvernare.

Și înainte de-a analiza efectele asupra economiei și societății ale acestui fenomen încă nestudiat îndeajuns, să mai facem o precizare : România nu e Bucureștiul sau Ilfovul : România (economică și socială) începe dincolo de Chitila, și mult în spatele cifrelor spectaculoase prezentate mai sus. Cu un amendament: guvernul Ponta 3 străbate o perioadă care-l diferențiază total de guvernările anterioare.

Așadar, ca la teoreme:

A) Ipoteza: Investițiile publice ca factor de supraviețuire a guvernelor

O simplă comparație cu guvernările anterioare (Boc, Tăriceanu și Năstase) ne înfățișează investițiile publice nu doar ca producătoare de locuri de muncă, infrastructura, dezvoltare. Ci, ca sursă de finanțare a clientelei prin care partidul aflat la guvernare și-a cumpărat sprijinul de la ceea ce se numește în clișeu ”baron local”.
Tensiunea sau relaxarea politicilor de orice fel – de la cele economice la cele sociale – se află sub dependența directă a sprijinului (financiar și logistic) asigurat de ceea ce numim în clișeu ”baron local” (în fapt, e ceva mai mult decât atât – dar asta e o altă discuție).

Ceea ce în general nu se știe în mediile de afaceri de la București: această relație pervertită (între guvern/partid de guvernare și cei care asigură din teritoriu stabilitatea și supraviețuirea) este folosită și pentru propagarea politicilor economice în teritoriu. (Nu vreți să aflați cum arată ”mediul de business” din orașele reședință ale ”baronatelor”.)

Principiul e simplu: în perioade de sărăcie extremă, la nivelul ”populației” apar 2 fenomene: munca la negru (pentru cei cinstiți) și furturile mărunte (pentru cei de la marginea societății).

Același principiu funcționează astăzi la nivelul administrației (oficiale!) locale și la nivelul ”mediului de business” local : Ceea ce vedem în analizele economice din România de dincolo de Chitila și seara la televizor când obosim de atâtea analize sunt ochii injectați de foame ai clientelelor locale, în lipsa investițiilor publice care să le asigure contracte.

B) Demonstrația: Prin ce se deosebește guvernul Ponta de guvernele anterioare

În timpul guvernării lui Adrian Năstase, sărăcia nu era o problemă pentru ”mediul de business” local și pentru clientele.

Anii 2000-2004 erau pur și simplu ”alte timpuri”, cu 4 mari caracteristici:

  • 1 Bugetele – inclusiv cele locale – erau la discreția ministerelor: ”se dădea” în draci pentru o șosea, pentru un spital, pentru o școală, pentru pietruiri de drumuri în comune, pentru orice.
  • Neexistând bruma de descentralizare de astăzi, banii erau pompați într-o zonă sau alta la discreția ministrului/premierului.
  • Vă mai amintiți cât de repede s-a făcut șoseaua către comuna în care urma să vină cancelarul Schroeder la mormântul tatălui său? Sau cum s-au făcut super-șoselele care leagă Bucureștiul de Moldova?
  • 2 Maniera de finanțare a economiei și societății în anii 2000-2004 era la discreția guvernului. Fără strictețea presiunii pe deficit, fără ”foaie de parcurs” din care nu puteai ieși, fără rigoarea datoriei suverane de astăzi.
  • 3 Erau vremuri în care ”se privatiza” și se spălau de datorii printr-o singură semnătură la Finanțe companiile de stat cumpărate de clientelă. Acolo unde nu era investiție publică, sprijinul local era cumpărat cu o companie.
  • 4 România nu era în Uniunea Europeană și putea să acorde sprijin de stat, bani pentru concurență neloială – în general putea să nu respecte nimic.

Ei bine: niciuna din aceste caracteristici după care în România partidul de guvernământ își cumpără sprijinul politic nu mai funcționează în cazul guvernului Ponta de astăzi.(Despre consecințele concrete ale acestui ”neajuns, la sfârșit).

În timpul guvernării Tăriceanu – lucrurile au stat la fel ca în timpul guvernării Năstase, ”dar pe invers”. Boomul economic produs de creditul cu buletinul a produs în teritoriu, dincolo de Chitila, contractul public cu buletinul.

Două au fost caracteristicile guvernului Tăriceanu:

  • 1 Excedentul – risipit în anul electoral 2008 cu o inconștiență ”grecească” – bani după care nu doar că plângem astăzi, dar suntem în plin proces de decontare.
  • 2 ”Pacea locală” : erau atât de mulți bani în teritoriu, încât opoziția și ”mediul ei de afaceri” făcuseră burtă numai din firimiturile care cădeau de la masa celor aflați la putere. Când spun ”opoziție” mă refer la cea reală – căci asta este și explicația prin care C.P. Tăriceanu a guvernat cu numai 20% sprijin în Parlament: când există bani pentru clientelă și ”mediul ei de afaceri”, există și stabilitate pentru un guvern mai mult decât minoritar.

Ce-a urmat știm. Ei bine – niciuna din aceste caracteristici după care în românia partidul de guvernământ își cumpără sprijinul politic nu mai funcționează în cazul guvernului Ponta de astăzi.

În timpul guvernării Boc – lucrurile au stat asemănător cu cele ale actualului guvern Ponta – dar cu un (foarte important) element diferențiator.

Două au fost caracteristicile guvernării Boc – din punctul de abordare al acestei analize:

  • 1 Lipsa de bani, lupta cu deficitele și blocarea investițiilor publice, cu excepția celor finanțate din bani europeni.
  • 2 Clientela locală și ”mediul ei de business” – a tuturor partidelor – au început accesarea fondurilor europene în singurul mod în care știau ele să facă asta: lucru care a dus, în cele din urmă, la blocajele și suspendările de fonduri europene și la anchete OLAF și DLAF.

Există însă un element diferențiator față de actualul guvern: Deruta totală a cabinetelor Boc în fața valurilor de consecințe ale crizei (nu mai știa nimeni pe ce butoane să apese nu pentru banii clientelei, ci nici măcar pentru plata salariilor, pensiilor și funcționarea în parametri rezonabili a aparatului de stat.

Urmarea am văzut-o: Cu un sprijin parlamentar mult superior celui al lui Tăriceanu (de fapt, majoritate sadea), guvernul Boc a picat tocmai pentru că intrase în anul electoral și, odată cu picarea celebrului PNDI al Elenei Udrea, nu mai avea bani de investiții publice pentru mediul de afaceri de partid. Guvernul Boc a picat pentru că toată lumea din partid își pierduse speranța că-i va mai ieși ceva din guvernarea Boc. .

C) Concluzia

Această derută specifică guvernelor Boc nu mai există în cabinetul Ponta. Există câteva caracteristici ale actualului guvern care arată atât planul guvernului în exercițiu, cât și consecințele asupra economiei reale și societății :

1 Investițiile publice au fost trecute în pixul unui singur om, care poate dispune de ele discreționar : Dl. Liviu Dragnea. Fostul PNDI al Elenei Udrea (atât de criticat tocmai pentru că era ambiguu și încuraja arbitrariul politic) a fost înlocuit cu PNDL-ul vicepremierului actual Dragnea. Cu o diferență : în timp ce la PNDI banii erau alocați prin hotărâre de guvern (adică putea primi toată lumea) la PNDL-ul dlui Dragnea banii, proiectele și dedicațiile se dau prin ordin de ministru. O analiză detaliată – AICI-LINK.

Aici pot fi înșirate multe alte lucruri: trecerea (în urmă cu 2 săptămâni) a investițiilor din mediul rural, de la Agricultură la Dezvoltare), plimbarea CNADR-ului de la investiții la Transporturi, ”reorganizarea” OSPSI etc, etc).

2 În condițiile încheierii exercițiului financiar european 2007-2013, și ale întârzierilor pe semnarea acordului pe 2014-2020, fondurile europene lipsesc. Sunt și vor fi suplinite prin stoarcerea de bani din economia reală care mai rezistă la suprafață, prin fiscalitatea haotică și reactivă – de la numita ”taxă pe stâlp” la suprataxarea carburanților, până la așa numitul ”impozit pe pierdere” care descurajeaza start-upurile și storc și de la viii și de la morții economiei.

Asta nemaivorbind de încărcarea fiscală în cifra de afaceri a unei companii curate.

3 Ascuțirea luptelor din teritoriu nu doar între ”mediile de afaceri” ale partidelor, ci chiar în sânul partidului de guvernământ.

Ar fi fost de așteptat ca, odată PNL ieșit de la guvernare, să nu se mai audă ceartă din teritoriu. În realitate, competiția între liderii de influență se ascute, pentru că banii sunt puțini: când 70% din banii de investiții dintr-un oraș trec prin firmele unui singur om (care nu le lasă nimic nici măcar celor din același partid cu el) – ca la Mehedinți – asta înseamnă apariția masculului alfa în ”afaceri” – cu tot ce presupune asta. Iar ”asta” devine economie reală.

4 Confiscarea economiei negre prin instituțiile de stat obținute la algoritmul politic. Două sunt sursele ”alternative” la contractele publice: contrabanda (mai bine de jumătate din ce cumpărăm sau mâncăm de acolo provine) și rambursările de orice fel – România este un stat în care mai mult de jumătate din buget (circa 55%) vine din impozite indirecte (TVA, accize, supraaccize etc) – iar asta e materie primă pentru evazioniștii ”noștri”.

Până a ajunge aici, au fost, însă, ”periate” toate ”afacerile albe”: în enclavele ”baronilor”, există efectiv zone în care nu poți face afaceri decât dacă-ți dă voie masculul alfa.

5 Cu excepția celor care se țin departe de investițiile publice prin nișe pe care și le-au găsit sau creat în ani sau zeci de ani (V. Dedeman la Bacău sau unii trasportatori din Ardeal, sau exportatori de bunuri ușoare care au reușit să se debranșeze de mediile locale de afaceri prin conjunctură, abilitate personală sau pur și simplu noroc), în teritoriu ”mediul de afaceri” funcționează așa, iar asta articulează principala caracteristică a cabinetului actual:

Politicile – economice și fiscale – de la București, ale premierului și miniștrilor, sunt decise de această disperare produsă de lipsa investițiilor publice locale în aparatul de partid și ”mediul său de afaceri”, suprapusă peste incompetența funciară a majorității miniștrilor (excepțiile se rezumă la 2-3 oameni) care chiar nu știu ce fac. (Ca paranteză, mă întreb uneori câtă relevanță au pentru majoritatea acestor miniștri analizele economice articulate – de pe cursdeguvernare.ro, de exemplu – și dacă au cunoștință – de la Dl. Ponta în jos – de exasperarea cu care economiștii lucizi ai României privesc la ceea ce se întâmplă).

Contextul: Nu poți să ceri Portul cu distrugătoarele SUA în el pentru băieții tăi de casă

Momentul pe care tocmai îl străbatem agravează fenumenul descris mai sus.

Propun un exercițiu:

Să dăm deoparte capitalul străin din economie (60% din cifra de afaceri – cu un flux separat de economia ”românească”, care intră scump la import și iese ieftin la export pe baza unor socoteli precise care lasă în urmă niște salarii cu taxele aferente și tehnologie) și să privim la ce rămâne. Ei – ce rămâne, după ce reguli?

Acesta e contextul în care guvernul României are de luat decizii chiar pe granița fierbinte a Occidentului cu o Rusie disperată. Decizii și poziționări concrete. Decizii în funcție de cine?E un moment în care lipsa banilor nu produce doar sărăcie într-o ”populație” resemnată să se mulțumească cu puțin: ci și disperarea politicienilor locali care a ajuns să destabilizeze statul.

Nu e de mirare că, cu un astfel de mecanism de influențare a actului de guvernare, cu astfel de politicieni, greul unei coerențe pică pe două direcții care tocmai se încheagă:

  • a Justiția – atunci când se depășește orice măsură (mita ca formă de viață și megalomania ca deziderat politic – căci nu-i posibil să ceri Portul Constanța cu distrugătoarele SUA în el decât dacă nu știi pe ce lume trăiești, sau dacă puterea, chiar și locală, ți-a luat orice fărâmă de minte)
  • b Sistemul de finanțare și direcționare a economiei – în lipsa unei piețe adevărate de capital și a incapacității economiei reale de a se finanța (apariția patronatului băncilor – cu cele 4 mari bănci – în buza Uniunii Bancare Europene).

Adică tocmai ceea ce vedem la televizor. Dincolo de acestea, va fi greu să faci politică și să guvernezi – cu sau fără investiții publice locale. Dar pentru asta e nevoie ca tu, prim-ministru, să afli că există viață și după cele două rânduri de alegeri din acest an. Și ce viață – câtă vreme România nu doar că e un capan împărătesc de oportunități, dar chiar mai are o șansă. Dar despre asta, în episodul următor.

***
Cristian Grosu este redactor-șef al cursdeguvernare.ro

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2014

Un raspuns

  1. Doru
    9.4.2014, 6:16 pm

    Dle Grosu, “sa ceri portul Constanta” se refera la Mazare? Pt ca daca e adevarat ce spuneti(si avind in vedere personajul nu as avea motive sa ma indoiesc) tipul se califica la 15 without parole.

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în vizită la Beirut. 26 de oficiali libanezi reținuți în anchetă

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află sâmbătă la Beirut, înaintea organizării unei conferințe a donatorilor care urmărește strângerea de fonduri care să fie folosite… Mai mult

Stiri

România a trimis opt tone de materiale medicale în Liban

Razvan Diaconu

România a trimis sâmbătă aproximativ opt tone de materiale medicale în Liban, cu două aeronave care au pleacat de la Baza 90 Otopeni. Cu această… Mai mult

Stiri

Munca flexibilă, aprobată prin OUG. Detaliile

Razvan Diaconu

Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de Guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de… Mai mult

Europa

Șapte județe din România, incluse de Germania în lista „zonelor de risc” de călătorie

Vladimir Ionescu

Judeţele Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost incluse de autorităţile din Germania pe lista zonelor de risc, iar persoanele care intră… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult