fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie

de Cristian Grosu , 6.3.2020

(Textul de mai jos e editorialul numărului 95 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare)

Povestește Petre Roman, primul premier de după Revoluție, că în 1991 a fost contactat la guvern de o companie italiană:  ”vedeți că fără o rețea de autostrăzi n-o să vă descurcați în viitoarea economie de piață – n-ați vrea să vă facem noi o rețea, de vreo 4000 de kilometri? Din momentul în care începem ar dura 7 ani și v-ar costa 7 miliarde de dolari – putem s-o facem, nu suntem singuri, venim și cu alte companii din Vest – facem noi totul de la proiect până la intrarea în exploatare”.

E drept că miliardul de dolari însemna altceva decât astăzi – dar forța de muncă era aici, ieftină, calificată, tocmai bună de concediat dintr-o economie care se destrăma în ciuda subvențiilor pe care le pompa statul în ea.

Era momentul destrămării CAER, comenzile externe căzuseră și trăgeau după ele în groapă și industria – cu finanțele țării cu tot. Petre Roman spune că a refuzat oferta, pentru că pur și simplu nu avea de unde scoate cele 7 miliarde – aproape un deceniu flămânzise poporul ca să plătească o datorie externă de alte 12.

Dar italienii s-au întors: ”am socotit, vi le facem fără bani, cu o condiție: tot ce înseamnă benzinărie și spațiu de servicii de-a lungul rețelei de autostrăzi sunt în exploatarea noastră exclusivă”.

Fostul premier n-a mai apucat să le dea răspunsul – lucrurile s-au precipitat și au urmat lunile, anii și deceniile pe care le-am străbătut  și le cunoaștem cu toții.

Povestea are, însă, darul să ne dezmeticească din această risipă nu doar de timp fizic ci, până la urmă, risipă de istorie:

Putem vedea cu ochii minții cum ar fi evoluat România dacă ar fi avut  4000 de kilimetri de autostradă, nu în 1998, ci măcar în 2004. Altul ar fi fost fluxul investițiilor străine, altfel ar fi circulat capitalurile de orice fel peste Carpați, companiile românești din Transilvania n-ar mai fi vămuit și transbordat marfa, astăzi,  în port la Hamburg, ci la Constanța. Poate că în zonele sărace ar fi fost atinse de febra businessurilor de orice fel înainte de-a se fi depopulat – căci depresia locului a fost dată în primul rând de faptul că toate drumurile îl ocolesc. Poate că politicile – chiar așa proaste cum au fost, de convergență internă ar fi avut elte efecte, iar prăpastia dintre vest si sud, dintre nord-est și centru nu s-ar fi căscat cu atâta viteză.

Există însă astăzi, chiar astăzi,  un lucru foarte evident și dur care ne trezește din bănuiala că clipul de mai sus seamănă mai degrabă cu un vis:

Realitatea oportunităților prin care ne compromitem următorii 20 de ani de istorie – pe cât ni le-a compromis ratarea acelei oportunități din anii 90.

După 30 de ani de la căderea comunistrumului, peste 12 ani de UE și după zecile de miliarde de euro neramburabili pompați în societate și economie, încă nu știm ce să facem cu 1000 de kilometri de Dunăre, cu 2/3 din suprafața țării sub statutul de teren arabil, cu resursele energetice care acum, chiar acum, sunt curtate de investitori strategici, cu miile de tineri deștepți care abia așteaptă anual să termine școala ca să plece din țară.

Toate aceste așa numite avantaje comparative – pe care multe țări și le doresc dar nu le au pur și simplu – riscă să-și piardă potențialul în noua paradigmă economică bazată pe competitivitate și tehnologie de protejare a mediului.

Și nici nu-i de mirare – dată fiind vocația mizelor mici cu care sunt abordate bogățiile încă reale ale României:  în strategia de țară 2014-2020, la capitolul ”Sectoare cheie identificate a fi motoare de creștere” sunt trecute, exact în ordinea asta: turismul, pielăria și textilele, lemnul și mobila.

La același capitol Polonia are, tot în ordinea asta,  industria auto, industria electronicelor și electrocasnicelor și aviația.

Desigur că la un trecut atât de glorios, viitorul nu poate fi decât măreț (pe noi prezentul ne-a dat gata):

dar rămâne să ne întrebăm nu numai care e prejudiciul național înregistrat în toți acești ani în care n-am făcut lucrurile logice și simple și cât prejudiciu vom înregistra până când vom reuși să construim,

ci și unde vor fi fijnd la acea dată, competitorii noștri, cei care, mai cu inteligență, mai cu coatele, își fac astăzi loc la masa viitoarei economii integrate europene.

Istoria nu iartă proștii, pentru că nici proștii n-o iartă pe ea.  

*
(Textul e editorialul numărului 95 al revistei CRONICILE Curs de guvernare : 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2020

Un raspuns

  1. Ghita Bizonu'
    8.3.2020, 11:00 am

    Domnule
    noi nu ne compromitem DOAR următorii 20 de ani de istorie … ci si urmatoarele secole de istorie !
    Cum secole? Pai anii astia “traim” un moment asemnatior celui din 1500 cand Vasco da Gama s-a intors din India. Adica circuitul economic principal se schimba !
    Si noi?!!

    E .. si ar fi ceva. Noi zicem cu accesnte evlavioase “economie de piata” si asteptam minunea celesta . Da cine sa observe ca ca sa ai Piata iti trebuiesc si niste drumuri ca care sa faca posibila intapnirea intre oferta si cerere?! Prea vulgar!
    (cacofoniile sunt dorite!)

Lăsați un comentariu


Stiri

Implicare, în premieră, a unei companii private în programul spațial american: NASA și SpaceX au lansat cusucces capsula Crew Dragon

Iulian Soare

NASA și SpaceX au lansat cu succes, sâmbătă, o capsulă cu doi astronauți americani la bord către Staţia Spaţială Internaţională. Este o misiune istorică, pentru că… Mai mult

Europa

Ministru adjunct al mediului, în Bulgaria – arestat pentru trafic de deșeuri periculoase

Iulian Soare

Ministrul adjunct bulgar al mediului a fost arestat şi inculpat pentru presupusa sa implicare într-o rețea de trafic de deşeuri periculoase importate din Italia. Deșeurile,… Mai mult

Europa

Ungaria menține restricțiile de călătorie pentru România

Iulian Soare

Ungaria menţine deocamdată restricţiile de călătorie pentru România şi Ucraina, a declarat sâmbătă Tibor Lakatos, membru al comitetului operativ pentru combaterea epidemiei de COVID-19, într-un… Mai mult

Stiri

Premierul Ludovic Orban – amendat cu 3.000 de lei pentru că a fumat în birou și nu a purtat mască

Vladimir Ionescu

UPDATE: Toți miniștrii din fotografie au fost amendați, a anunțat Poliția Capitalei. Într-un comunicat remis sâmbătă seară, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București informează… Mai mult

Stiri

Fondul Suveran al Arabiei Saudite vrea să devină investitorul cu cel mai mare impact global: a început investițiile de criză –

Iulian Soare

În timp ce pandemia de coronavirus devastează economiile de pe glob, Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite (PIF), în valoare de 325 de miliarde… Mai mult

Stiri

Bilant coronavirus, 30 mai: Cazurile noi revin pe trendul descendent

Vladimir Ionescu

Până sâmbătă, ora 13.00,  pe teritoriul României, au fost confirmate 19.133 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate… Mai mult

Stiri

Angela Merkel refuză invitația lui Donald Trump de a participa în persoană la G7, Boris Johnson o acceptă

Iulian Soare

Cancelarul federal german Angela Merkel a refuzat invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a participa în persoană la summitul G7 din SUA, în timp ce… Mai mult