fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Creșterea PIB pe 2014 – reevaluată în sus la 3%. De ce ?

de Marin Pana 20.12.2015

PIB-locuitor - crestereCreșterea economică pe 2014 a fost recalculată în sus, de la 2,8% inițial la 3%, în varianta semidefinitivă a PIB.

Institutul Național de Statistică a anunțat majorarea valorii nominale a acestui indicator de la 666.637,3 milioane lei până la 667.577,4 milioane lei iar deflatorul utilizat la trecerea către avansul real al economiei a fost redus de la 1,8% la 1,7%.

Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă.

Deja se anunțase o valoare de 2,9% pe acest circuit de reevaluări succesive iar noua creștere economică anunțată pentru 2014 reia iarăși tema dacă am ajuns anul trecut sau nu înapoi la nivelul anului 2008.

1

Deocamdată, datele ”la zi” furnizate de INS arată că, în 2014, economia a ratat la limită revenirea la nivelul din 2008 , cel puțin dacă nu se face trimitere și la a doua zecimală ( necunoscută) din creșterea PIB. Timpul nu este însă trecut, va urma peste un an apariția variantei definitive, cu perspectiva de a rezolva și această dilemă.

De remarcat și faptul că reculul maxim al PIB consemnat în condiții de criză a ajuns în anul 2010 exact până la nivelul anului 2007, anul aderării la UE. A fost necesară ajustarea veniturilor reale per total ( mai mult la salariați și mai deloc la pensionari) spre nivelul din 2007, pentru a ne echilibra din perspectiva raportului între realizările economice și distribuirea lor către populație și a putea relua creșterea economică.

Manevrele nepopulare de ajustare a parametrilor macroeconomici ne-au întârziat revenirea la echilibru și perspectivele de reluare a unei creșteri economice robuste, necesară pentru recuperarea decalajului de dezvoltare față de Occident.

Revenind la anul 2014, au fost reașezate în sus ca și contribuție în volum la realizarea PIB rezultatele din industrie, construcții, intermedieri financiare și asigurări (atenție, să vedem cu ce rezultat) și administrație publică.

Comerțul, sectorul de comunicații și tranazacțiile imobiliare au fost revizuite în jos, în timp ce agricultura și-a păstrat contribuția la PIB.

2Recalcularea a adus câteva surprize majore.

În primul rând, majorarea de la 2,8% la 3% a creșterii economice este atribuibilă integral sectorului bugetar. A cărui pondere în PIB a fost reevaluată de la 9,1% la 10,3% și a adus o contribuție la creșterea economică de 0,2% față de 0% anterior. Or, conversia în valoare adăugată brută a acestuia se face în funcție de banii încasați, ca și cum valoarea adăugată ar fi mai mare dacă se plătesc salarii mai mari.

În al doilea rând, apare de-a dreptul îngrijorătoare influența negativă a sectorului de intermedieri financiare și asigurări, a cărui activitate a penalizat avansul economic nu cu 0,1% ci cu 0,4%, după calculele semidefinitive.

Dacă se adaugă și anularea influenței considerată inițial ușor pozitivă a activității de spectacole (sugestivă alăturare), a fost nevoie de reevaluarea în sus a sectoarelor de construcții (de la 0% la +0,2%), informatică și telecomunicații (+0,1%) și tranzacții imobiliare (+0,1%) – culmea, ultimele două în scădere de pondere la formarea PIB – pentru a repara ”paguba” produsă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2015

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    22.12.2015, 1:27 pm

    Ce noroc ca nu avem euro ca moneda nationala .
    Era imposibil de demonstrat o crestere de PIB (in euro) pe perioada 2008-2014 .
    Si asta influenta masiv presiunea fiscala oficiala . Cresterile de salariu minim , indexarea pensilor, recalcularile pensilor speciale dar si cresterea de accise , TVA , s.a.m.d. dadeau peste cap acea presiune fiscala oficiala (cica scazuta ca se pling toti de asta ) daca moneda nationala era euro (implicit calculele tot in euro)
    Practic cu leul care asigura cresteri de PIB si prin devalorizare , au si politicienii marja de manovrare pentru a lua ochii boborului cu cresteri marete de cheltuieli publice .
    Oricum , cu un leu care valora (curs mediu anual) in 2008 = 3,68 lei si in 2014 = 4,44 (devalorizare de 20% ) cresterea PIB nu a fost atit de rasunatoare ca propaganda .

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult