Creșterea PIB pe 2014 – reevaluată în sus la 3%. De ce ?

Creșterea economică pe 2014 a fost recalculată în sus, de la 2,8% inițial la 3%, în varianta semidefinitivă a PIB.

Institutul Național de Statistică a anunțat majorarea valorii nominale a acestui indicator de la 666.637,3 milioane lei până la 667.577,4 milioane lei iar deflatorul utilizat la trecerea către avansul real al economiei a fost redus de la 1,8% la 1,7%.

Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă.

Deja se anunțase o valoare de 2,9% pe acest circuit de reevaluări succesive iar noua creștere economică anunțată pentru 2014 reia iarăși tema dacă am ajuns anul trecut sau nu înapoi la nivelul anului 2008.

Deocamdată, datele ”la zi” furnizate de INS arată că, în 2014, economia a ratat la limită revenirea la nivelul din 2008 , cel puțin dacă nu se face trimitere și la a doua zecimală ( necunoscută) din creșterea PIB. Timpul nu este însă trecut, va urma peste un an apariția variantei definitive, cu perspectiva de a rezolva și această dilemă.

De remarcat și faptul că reculul maxim al PIB consemnat în condiții de criză a ajuns în anul 2010 exact până la nivelul anului 2007, anul aderării la UE. A fost necesară ajustarea veniturilor reale per total ( mai mult la salariați și mai deloc la pensionari) spre nivelul din 2007, pentru a ne echilibra din perspectiva raportului între realizările economice și distribuirea lor către populație și a putea relua creșterea economică.

Manevrele nepopulare de ajustare a parametrilor macroeconomici ne-au întârziat revenirea la echilibru și perspectivele de reluare a unei creșteri economice robuste, necesară pentru recuperarea decalajului de dezvoltare față de Occident.

Revenind la anul 2014, au fost reașezate în sus ca și contribuție în volum la realizarea PIB rezultatele din industrie, construcții, intermedieri financiare și asigurări (atenție, să vedem cu ce rezultat) și administrație publică.

Comerțul, sectorul de comunicații și tranazacțiile imobiliare au fost revizuite în jos, în timp ce agricultura și-a păstrat contribuția la PIB.

Recalcularea a adus câteva surprize majore.

În primul rând, majorarea de la 2,8% la 3% a creșterii economice este atribuibilă integral sectorului bugetar. A cărui pondere în PIB a fost reevaluată de la 9,1% la 10,3% și a adus o contribuție la creșterea economică de 0,2% față de 0% anterior. Or, conversia în valoare adăugată brută a acestuia se face în funcție de banii încasați, ca și cum valoarea adăugată ar fi mai mare dacă se plătesc salarii mai mari.

În al doilea rând, apare de-a dreptul îngrijorătoare influența negativă a sectorului de intermedieri financiare și asigurări, a cărui activitate a penalizat avansul economic nu cu 0,1% ci cu 0,4%, după calculele semidefinitive.

Dacă se adaugă și anularea influenței considerată inițial ușor pozitivă a activității de spectacole (sugestivă alăturare), a fost nevoie de reevaluarea în sus a sectoarelor de construcții (de la 0% la +0,2%), informatică și telecomunicații (+0,1%) și tranzacții imobiliare (+0,1%) – culmea, ultimele două în scădere de pondere la formarea PIB – pentru a repara ”paguba” produsă.