Stocul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare din România a ajuns la 216,57 mld. lei în luna martie 2026, potrivit datelor BNR.
Finanțarea în valută rămâne ușor majoritară față de creditele în lei, iar comerțul, serviciile și industria prelucrătoare concentrează aproape două treimi din întregul portofoliu de credite corporative. IMM-urile continuă să domine structura creditării, cu o pondere de circa 66,7% din total, față de 33,3% cât reprezintă corporațiile mari.
Creditele în valută depășesc împrumuturile în lei – Cele dintâi cresc, cele din urmă scad
Din stocul total de 216,57 mld. lei, 113,89 mld. lei reprezintă credite acordate în valută, în timp ce 102,68 mld. lei sunt împrumuturi în lei. Astfel, finanțarea în valută are o pondere de aproximativ 52,6% din total, față de 47,4% cât reprezintă creditarea în monedă națională.
Comparativ cu martie 2025, datele BNR arată o inversare a raportului dintre cele două componente. Acum un an, creditele în lei erau majoritare, cu un stoc de 110,20 mld. lei (53,8% din total), în timp ce creditele în valută însumau 94,73 mld. lei (46,2%).
Stocul de credite în lei s-a redus cu 6,8% astfel, în timp ce finanțarea în valută a avansat cu 20,2%, depășind astfel componenta în lei.
Creditele în valută le-au depășit pe cele în lei în ultimul trimestru din 2025, mai reiese din datele băncii centrale.
În interiorul componentei valutare, euro este moneda dominantă: creditele denominate în euro însumează 110,69 mld. lei, ceea ce înseamnă că aproape întreaga finanțare în valută este acordată în moneda europeană.
IMM-urile atrag două treimi din finanțarea bancară
Structura creditării în funcție de dimensiunea companiilor arată o polarizare în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii. IMM-urile au un stoc de credite de 144,39 mld. lei, de aproape două ori mai mare decât cel al corporațiilor, care înregistrează 72,18 mld. lei.
În interiorul categoriei IMM, distribuția este relativ echilibrată între subcategorii. Microîntreprinderile dețin cele mai mari volume, cu 40,11 mld. lei, urmate îndeaproape de întreprinderile mijlocii, cu 39,73 mld. lei, și de întreprinderile mici, cu 37,81 mld. lei. O categorie aparte, a IMM-urilor „atipice” – firme care nu se încadrează în niciuna dintre cele trei subcategorii standard, de regulă din cauza unor situații financiare neconcludente sau a lipsei unor date complete – totalizează 26,74 mld. lei.
Potrivit metodologiei folosite, o companie este încadrată în categoria IMM dacă are mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro sau un activ total sub 43 de milioane de euro. Microîntreprinderile au sub 10 angajați, întreprinderile mici între 10 și 50 de angajați, iar cele mijlocii între 50 și 250 de angajați.
Comerțul, principalul beneficiar al finanțării bancare
Din perspectivă sectorială, comerțul concentrează cel mai mare volum de credite dintre toate domeniile de activitate incluse în analiză: 51,49 mld. lei, adică aproximativ 23,8% din întregul stoc de credite acordate companiilor nefinanciare. Creșterea anuală a sectorului a fost însă modestă, de doar 1,3%, față de 50,82 mld. lei în martie 2025.
Pe locul al doilea se situează sectorul serviciilor, cu un stoc de 41,72 mld. lei, în creștere cu 5,9% față de martie 2025. Industria prelucrătoare, a treia ca volum, cu 40,64 mld. lei, a stagnat, consemnând un avans de numai 0,25% față de anul anterior.
Cumulat, cele trei sectoare – comerț, servicii și industrie prelucrătoare – totalizează 133,84 mld. lei, echivalentul a aproape 61,8% din întreaga creditare acordată companiilor nefinanciare.
Cele mai rapide creșteri anuale s-au înregistrat însă în sectoare cu ponderi mai mici în total.
Utilitățile au avansat cu 23,9%, de la 14,26 mld. lei la 17,67 mld. lei, iar industria extractivă a crescut cu 19,2%, de la 2,45 mld. lei la 2,93 mld. lei – rămânând totuși sectorul cu cel mai redus volum de credite.
Sectorul imobiliar a urcat cu 17,7%, de la 23,90 mld. lei la 28,13 mld. lei, iar construcțiile au crescut cu 5%, până la 16,28 mld. lei.
Singurul sector în scădere este agricultura, cu un recul de 1,8%, de la 18,04 mld. lei la 17,73 mld. lei.
Finanțările pentru investiții sunt majoritare, dar creditarea pentru capital de lucru are un ritm de creștere superior
Analizată din perspectiva maturității reziduale, structura creditării arată în continuare o preferință pentru finanțările pe termen mai lung. Creditele cu maturitate reziduală mai mare de 365 de zile însumează 133,48 mld. lei, reprezentând aproximativ 61,6% din stocul total, față de 129,77 mld. lei în martie 2025 – un avans anual de doar 2,9%.
În schimb, împrumuturile cu maturitate reziduală de până la un an au crescut într-un ritm mult mai alert, de 10,6%, de la 75,16 mld. lei în martie 2025 la 83,09 mld. lei în martie 2026.
Această dinamică sugerează o revenire relativă a cererii pentru finanțarea capitalului de lucru, chiar dacă ponderea creditelor pe termen lung rămâne net superioară.
Creditele cu garanții imobiliare cresc de peste cinci ori mai rapid decât cele fără garanții
În funcție de tipul de garanție, portofoliul de credite este relativ echilibrat, dar tendințele celor două categorii sunt opuse. Creditele fără garanții imobiliare însumează 111,73 mld. lei, reprezentând circa 51,6% din total, în scădere cu 3,2% față de cele 115,37 mld. lei din martie 2025.
În schimb, creditele garantate cu bunuri imobiliare au crescut cu 17,1%, de la 89,55 mld. lei la 104,84 mld. lei, apropiindu-se rapid de volumul creditelor negarantate.
Diferența dintre cele două categorii s-a redus astfel de la aproape 26 de mld. lei în martie 2025 la doar 6,89 mld. lei în martie 2026, un potențial semn de prudență din partea băncilor.
Rata creditelor neperformante, +1,2 pp în ultimul an/ Tendință de creștere de la sfârșitul lui 2024
Rata creditelor neperformante (NPL) pentru sectorul companiilor nefinanciare a urcat la 5,62% în martie 2026, față de 5,52% în decembrie 2025, 5,13% în septembrie 2025, 4,75% în iunie 2025, respectiv 4,39% în martie 2025 conform datelor BNR. Rata creditelor neperformante este pe o tendință ascendentă din ultima parte a anului 2024. În primul trimestru din acest an era practic cu 1,2 puncte procentuale mai ridicată decât în T1 2025, respectiv cu 1,8 pp peste nivelul din martie 2024.
Pe monedă, rata NPL este semnificativ mai ridicată pentru creditele în lei, ajungând la 7,27% în martie 2026, comparativ cu 4,13% pentru creditele în valută și 3,81% pentru cele denominate în euro.
Din perspectiva maturității, creditele cu scadență de până la 365 de zile au o rată de neperformanță de 9,88% în martie 2026, de peste trei ori mai mare decât cea aferentă creditelor cu maturitate peste 365 de zile, de 2,97%.
Pe categorii de dimensiune a firmelor, cea mai ridicată rată NPL se înregistrează la IMM, de 6,07%, față de 4,71% la corporații. În cadrul IMM, microîntreprinderile au cea mai mare rată de neperformanță, de 7,23%, urmate de întreprinderile mici, cu 7,07%, întreprinderile mijlocii, cu 5,39%, și firmele atipice, cu 3,94%.
Pe sectoare de activitate, industria extractivă înregistrează cea mai ridicată rată NPL, de 14,12% în martie 2026, urmată de agricultură, cu 9,75% și construcții, cu 9,03%. Cele mai reduse rate de neperformanță se regăsesc în sectorul imobiliar, de 1,08%, și în utilități, de 2,93%.
Rata anuală de nerambursare, în creștere față de minimele istorice
Rata anuală de nerambursare la nivelul sectorului companiilor nefinanciare, calculată de BNR pe baza definiției de întârziere la plată mai mare de 90 de zile, a ajuns la 3,22% în decembrie 2025, față de 3,16% în septembrie 2025, 2,95% în iunie 2025 și 2,81% în martie 2025.
Seria de date, care pornește din decembrie 2007, arată că nivelul maxim al ratei de nerambursare pentru companii a fost atins în martie 2010, când indicatorul a urcat la 14,14%, pe fondul crizei economice și financiare de la acea vreme. De atunci, rata a scăzut constant, ajungând sub 3% în majoritatea perioadelor recente dinaintea ultimelor trimestre din 2025.
(Citește și: ”BNR: Băncile înăspresc pentru al șaptelea trimestru consecutiv condițiile de creditare a companiilor – au crescut creditele neperformante – Scădere semnificativă a cererii de împrumuturi din partea IMM-urilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
