duminică

21 aprilie, 2024

11 decembrie, 2015

Înalții oficiali ai Moscovei par să fi subestimat durata operațiunilor militare pe care Rusia le derulează în sprijinul regimului Assad în Siria.

Înainte de 30 septembrie, data la care Rusia a intrat în teatrul de operațiuni, durata prezenței militare în Siria era estimată între 30 de zile și cel mult cîteva luni. În prezent, potrivit Bloomberg, cel mai pesimist scenariu indică faptul că trupele Moscovei vor fi nevoite să rămână aproape de Damasc câțiva ani.

Costuri subevaluate de Moscova

Intrat în a 3 lună a misiunii militare, Vladimir Putin ordonă trimiterea de tehnică și personal în Siria într-un ritm neprevăzut de responsabilii militari care oricum se zbat să onoreze facturile deja existente. Prețul în scădere al petrolului, care influențează negativ încasările bugetare și care prelungește prima perioadă de recesiune înregistrată de Rusia în ultimii 6 ani, a determinat Ministerul rus al Apărării să amâne săptămâna aceasta cîteva noi programe de înzestrare.


”Operațiunile militare vor dura cel puțin un an. Sincer, așteptam mai multe de la armata siriană”, a declarat pentru Bloomberg Frants Klintsevich, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Duma de Stat.

Potrivit datelor Bloomberg, guvernul rus a alocat inițial 1,2 miliarde dolari pentru campania militară din Siria, pentru întreg anul 2016. Costurile campaniei din Siria se ridicau inițial la 4 milioane dolari pe zi.

După 15 noiembrie, când Vladimir Putin a decis suplimentarea trupelor și a tehnicii de luptă, costurile s-au dublat la 8 milioane dolatri pe zi, ceea ce ridică factura totală pentru 2016 la 3 miliarde de dolari.

Cifrele sunt furnizate de Royal United Services Institute, un grup de cercetări militasre cu sediul în Londra.


“Vladimir Putin va fi nevoit să trimită în Siria din ce în ce mai multe trupe, armata rusă devenind astfel și mai expusă la atacuri ale rebelilor. Situația va genera o împotmolire a misiunii. Termenul de un an nu este realist”, afirmă Joerg Forbrig, director de programe al Marshall Fund din Berlin.

Capcana în care poate intra Rusia

Vladimir Putin este conștient de riscul ca Rusia să repete greșala comisă de URSS în Afghanistan, în 1979, ultima luptă purtată de ruși pe pământ musulman în încercarea de a opri revolta sprijinită de SUA și Arabia Saudită.

Războiul din Afghanistan, care a provocat moartea a 15.000 de soldați sovietici, a slăbit economia într-o perioadă de declin a prețului petrolului, situație care a contribuit decisiv la căderea imperiului comunist.

Pentru a evita repetarea istoriei, Vladimir Putin încearcă, împreună cu președintele Franței, Francois Hollande, constituirea unei alianțe internaționale împotriva Statului Islamic.

Chiar dacă și-a nuanțat în ultimul timp poziția față de regimul Assad, afirmând acum că liderul sirian trebuie să plece de la putere însă armata și instituțiile statului sirian pot rămâne cu aceleași conduceri, președintele Barack Obama refuză în continuare o alianță militară cu Rusia în Siria.

În încercarea de a determina o schimbare de planuri a Moscovei, secretarul de stat John Kerry a afirmat miercuri că Rusia ”ajută” la eforturile de impunere a unei perioade de tranziție politică în Siria. Semnalele nu sunt însă apreciate de Kremlin, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov acuzând în schimb SUA și aliații săi că, prin insistența cu care cer debarcarea lui Assad, nu fac altceva decât să ajute las extinderea influenței Statului Islamic.

Președintele Obama a fost aspru criticat de republicani, care consideră că acesta nu a fost suficient de agresiv în combaterea grupării teroriste care controlează teritorii vaste din Siria și Iraq. Statisticile Forțelor aeriene americane arată că SUA și coaliția condusă de aceasta a lansat împotriva SI, în luna noiembrie, 3.271 de bombe, cel mai ridicat număr din întrega campanie care durează de 16 luni.

”Cred că Vladimir Putin, avînd în minte experiența nefericită din Afghanistan, înțelege că nu este în interesul său să ajungă într-o situație confuză, să se găsească în mijlocul unui conflict civil. Cred că este posibil ca, în următoarele luni, să asistăm la o schimbare de dstrategie din partea Rusiei”, a afirmat președinbtele Barack Obama săptămâna trecută, la Paris.

Este posibil, însă rușii sunt preocupați acum modalități de a maximiza efectul forțelor terestre, aeriene și navale combinate ale Siriei și Rusiei, afirmă Leonid Reshetnikov, fost membru al Serviciului de Informații Externe, în prezent președinte al unui grup de consultanți de la Kremlin.

O primă schimbare de strategie

isisÎn timp ce armata regulată siriană, sprijinită de artileria rusească, a înregistrat câteva succese, cel mai semnificativ fiind spargerea unei blocade care dura de 2 ani a bazei aeriene siriene din Alepp, Vladimir începe să înțeleagă faptul că nu poate învinge rebelii din Siria numai cu ajutorul aviației, declară și Anton Lavrov, analist militar rus.

Statele Unite și aliații săi s-au plâns de la începutul intervenției militare ruse în Siria că obiectivul principal al acesteia este sprijinirea regimului Assad, însă strategia Moscovei pare să se fi modificat în ultima perioadă. Aviația rusă a sporit numărul acțiunilor îndreptate împotriva ”operațiunilor petroliere” ale Statului Islamic și, pentru prima oară de la începutul campaniei, a lansat rachete asupra Raqqa, capitala declarată a Califatului.

Concentrare de trupe

Vladimir Putin a decis în noiembrie extinderea flotei care efectuază raiduri aeriene în Siria la 70 de aparate de zbor, mai mult decât dublul celor sosite inițial în sprijinul Damascului. Numărul navelor care participă la operațiunile militare a ajuns la 10, 6 dintre acestea fiind staționate în Mediterana, una fiind echipată cu sistemul antiaerian S400, a cărui rază de acțiune acoperă tot teritoriul sirian.

Numărul trupelor combatante a crescut la 5.000, potrivit analizelor Royal United Services Institute, chiar dacă Vladimir Putin continuă să susțină că în teren se află doar câteva sute de militari, cu rol de consultanți ai armatei siriene.

Leadership-ul rus subestimează însă adversarul, consideră Andrei Klimov, vicepreședinte al Comisiei de Politică Externă a Dumei. ”Ne confruntăm cu o serioasă amenințare, discutăm de 45-50.000 de luptători cu experiență, soldați din Cecenia, din Afghanistan, sau chiar ofițeri sirieni pe care chiar noi i-am instruit. Avem în față un oponent serios”, afirmă Andrei Klimov.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: