fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Costul muncii în PIB-ul pe locuitor – în euro. Cum se poziționează România în UE și ce concluzii putem trage

de Marin Pana 18.4.2016

munca pibCostul forței de muncă în România a fost anul trecut cu circa 30% mai ridicat decât în Bulgaria și tot cu aproximativ 30% mai redus decât în Ungaria și Polonia, potrivit datelor furnizate de Eurostat.

O comparație cu statele europene din perspectiva posibilităților generate de nivelul de dezvoltare exprimat prin PIB/locuitor este utilă pentru a ne poziționa corect pe piața muncii din UE și a ști ce măsuri ar trebui să luăm.

Astfel, am folosit cele mai recente date disponibile și am raportat costul orar al muncii față de media europeană la posibilitățile economiei, măsurate strict în euro ( atenție, nu la paritatea puterilor de cumpărare, care ține cont de nivelul prețurilor, ci din perspectiva unui investitor care vede cum ar urma să se deruleze pe plan local o afacere la care ține contabilitatea în euro).

tabel1Astfel, a rezultat o dispunere extrem de interesantă a țărilor la nivelul UE, cu delimitarea clară a unui exces de costuri care ridică probleme de productivitate pentru grupul adiacent și latin Franța (+20% cost salarial suplimentar față de capacitatea economiei), Belgia (+17%) și Italia (+14%). Desigur, datele au o exactitate mai redusă dar permit aprecieri calitative certe.

După cum și poziționarea geografică și poziționarea ca model socio-cultural au o o importanță covârșitoare în stabilirea nivelului practicat pe piața muncii.

Nordicele Germania, Danemarca, Olanda, Austria, Finlanda și Suedia au valori ale costului muncii raportat la PIB pe locuitor ( dacă se face raportarea la media UE) similare și ușor negative.

Aspect care pare optim din perspectiva competitivității externe, susținând, în același timp, o piață internă care să stimuleze dezvoltarea și păstrarea serviciilor sociale la un nivel rezonabil. Spania, situată între Franța și Portugalia, vine exact pe zero și cam la media vecinelor. La fel și Croația, prinsă la mijloc între spațiul balcanic cu valori puternic negative și Italia, aflată pe un plus semnificativ.

În acest tablou, fostele state socialiste apar la niveluri de circa 30% sub posibilitatea ipotetică generată de PIB pe locuitor, cu România situată ceva mai bine decât statele baltice ( cu excepția Estoniei, ”mai vecină” cu Finlanda decât Lituania și Letonia) dar ceva mai slab decât Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia.

Și, fapt interesant, o Românie aflată un nivel similar cu un anglogrup din care fac partea Marea Britanie, Irlanda și Malta. Nu am luat în considere datele brute pentru Luxemburg deoarece acest stat mic are o situație specială prin raportarea unei producții foarte mari realizată cu forță de muncă luată din vecini la o populație rezidentă relativ redusă.

În acest context al unor blocuri destul de clar conturate pe criterii de dezvoltare și geografice, soluția de optim estic pare a fi deținută de campioana trecerii prin criza economică, Polonia. Cu -14%, ea este aceea care face media și trecerea între Estul ce dorește nivelul de trai occidental și statele dezvoltate, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit cam care ar fi nivelul până la care ne putem duce cu creșterile salariale.

Datele privind evoluția costului orar al muncii și al PIB/locuitor în România din ultimii patru ani arată că rezerva de creștere a costului orar al muncii pe baza creșterii economice (din care o parte a fost obținută nu prin avansul producției naționale ci prin diminuarea populației la care se raportează această producție, s-a cam epuizat.

tabel3Mai ales dacă facem trimitere la creșterea cu totul excepțională a costurilor cu forța de muncă din perioada 2004 – 2008.

Reamintim că, pe fondul entuziasmului aderării la Uniunea Europeană, în pofida introducerii cotei unice și a reducerilor succesive de fiscalitate, costul salarial se majorase atunci de la 1,9 euro/oră la 4,2 euro/oră, valoare pe care am luat-o ca referință pentru intervalul 2012 – 2015.

Chestiunea este mult mai complexă decât datele prezentate schematic, mai ales dacă se ține cont de faptul că acest cost al forței de muncă include în proporții diferite și costuri non-salariale sau că este determinat indirect de nivelul pensiilor care se plătesc din taxele aplicate pe forța de muncă utilizată.

Însă, fie și aceste constatări prezentate mai sus ar fi de natură să dea de gândit, atât factorilor ( tehnocrați) de decizie cât și politicienilor responsabili ( dacă această sintagmă nu este cumva un oximoron).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.4.2016

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    19.4.2016, 8:02 am

    Sa fim seriosi, politicienii care ar trebui sa se gandeasca la asta au alte chestii presante pe cap – vine campania. Si fara campanie, nu stiu cati sunt capabili sa interpreteze statistici si sa perceapa situatii de genul celei prezentate in articol.

Lăsați un comentariu


Europa

Mike Pompeo, vizite în Cehia, Slovenia și Polonia pentru discuții legate de relocarea trupelor americane din Europa

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo va merge, săptămâna viitoare, în câteva state central și est europene pentru a discuta detalii legate de redistribuirea trupelor… Mai mult

Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult

Stiri

75 de ani de la primul atac cu bombă atomică din istorie

Iulian Soare

Japonia marchează joi 75 de ani de la primul atac cu bombă atomică, la Hiroshima, unde clopotele au bătut în semn de omagiu pentru cei… Mai mult

Stiri

Dificultăți de „resincronizare la sistemul energetic” a Unității 1 a CNE Cernavodă, după lucrările de mentenanță

Adrian N Ionescu

Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că a reușit „resincronizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Naţional (SEN), după remedierea cauzei care a condus la desincronizarea… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Școala începe pe 14 septembrie, majoritatea localităților intră în scenariul verde. Organizarea se decide în plan local, în funcție de situația epidemiologică

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că anul școlar 2020-2021 va începe la termen, pe data de 14 septembrie, dar că forma de învățământ ca… Mai mult

Stiri

BCR revizuiește în creștere prognoza de PIB pe T2, după rezultatele bune din comerț

Alexandra Pele

BCR a revizuit în creștere prognoza de PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul unor rezultate mai bune în ceea ce… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,5% pe an. Evaluările băncii centrale

Vladimir Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,5% pe an de la nivelul anterior de 1,75% pe an,… Mai mult