Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a României a urcat de la 4,5% la finalul anului 2025 la 5,3% la finele lunii martie 2026, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor, Direcția Generală de Management al Datoriei Publice și Fluxurilor de Trezorerie.
Potrivit raportului lunar al instituției, creșterea costului mediu s-a manifestat atât pe segmentul intern, unde dobânda medie a urcat de la 5,9% la 6,6%, cât și pe segmentul extern, unde indicatorul a crescut de la 3,2% la 4,1%.
Plățile de dobânzi aferente datoriei publice guvernamentale, efectuate până la finalul lunii martie 2026, au totalizat 13,5 mld. lei, din care 6,58 mld. lei pentru datoria internă și 6,94 mld. lei pentru datoria externă.
Randamentele euroobligațiunilor românești denominate în euro și dolari americani, incluse în raport, se situează în prezent între 6,4% și 7,3%, în funcție de maturitate.
Efectele războiului din Orientul Mijlociu
Documentul mai arată că raportul bid-to-cover la licitațiile de titluri de stat în lei, care măsoară valoarea ofertelor depuse de investitori raportată la suma efectiv adjudecată de stat, a oscilat între 1,2 și 2,2 pe parcursul ultimelor 12 luni, înainte de a urca la 4,1 în luna martie 2026, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.
Evoluția este explicată de tensiunile generate de conflictul din Orientul Mijlociu. La debutul conflictului, Ministerul Finanțelor a ratat șapte licitații de titluri de stat, refuzând toate ofertele băncilor din cauza dobânzilor prea mari cerute. În consecință, sumele adjudecate în martie au fost neobișnuit de reduse.
Nerezidenții și-au redus expunerea: Ieșiri de capital de cinci miliarde față de începutul anului
Tot în contextul turbulențelor generate de războiul din Iran se observă o scădere a deținerilor nerezidenților de titluri de stat românești.
La 31 martie 2026, investitorii nerezidenți dețineau 17,8% din titlurile de stat emise pe piața internă (respectiv 18,2% pe titluri denominate exclusiv în lei), echivalentul a 80,4 mld. lei (78,4 mld. titluri exclusiv în lei), dintr-un total de 450,8 mld. lei aflate în circulație pe acest segment.
În ianuarie, expunerea era 20,8% (85,3 mld. lei), în vreme ce expunerea pe titluri în lei era de 21,2% (83,3 mld. lei).
Comparativ, în final de septembrie 2024, înainte de începerea campaniei pentru prezidențialele din noiembrie, expunerea nerezidenților pe piața locală era de 24%, echivalentul a 93,2 mld. lei (24,3%, echivalentul a 91 mld. lei doar pe titluri în lei).
Stocul datoriei publice: 60,2% din PIB pe metodologia europeană
Datoria publică totală a României, calculată conform legislației naționale, a ajuns la 1.305.615,3 milioane lei la 31 martie 2026, față de 1.283.736,5 milioane lei la finalul anului 2025, o creștere de 21.878,8 milioane lei, echivalentul a 1,7%.
Ca pondere în PIB, indicatorul a scăzut de la 67,0% la 63,5%, ca urmare a revizuirii în sus a estimării de PIB pentru 2026, de la 1.916.404,9 milioane lei la 2.056.000 milioane lei, conform prognozei de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentală a urcat de la 59,3% din PIB la finalul anului 2025 la 60,2% din PIB la 31 martie 2026, potrivit unei informări separate a Ministerului Finanțelor. Instituția precizează că datele sunt preliminare și vor fi revizuite după publicarea de către INS a datelor definitive privind PIB-ul pe trimestrul I 2026.
Ministerul Finanțelor precizează că nivelul datoriei guvernamentale a României rămâne inferior mediei Uniunii Europene, de 81,7% din PIB, și celei din zona euro, de 87,8% din PIB, potrivit unui comunicat Eurostat din 22 aprilie 2026.
Structura datoriei
Datoria externă a crescut cu 32 mld. lei (5,8%), până la 581,4 mld. lei, reprezentând 45,5% din datoria guvernamentală totală. Euroobligațiunile au urcat cu 5,3%, până la 460,7 mld. lei, iar împrumuturile externe au crescut cu 8%.
Datoria internă a scăzut cu 10,57 mld. lei (1,5%), până la 695,7 mld. lei. Instrumentele de cash management s-au redus de la 17,7 mld. lei la 4,3 mld. lei (-75,7%). Obligațiunile de stat emise pe piața internă au crescut cu 2,3%, iar titlurile de stat pentru populație au avansat cu 1%.
Necesarul brut de finanțare pentru 2026 este estimat la 278,4 mld. lei (13,5% din PIB), față de 248,5 mld. lei (13% din PIB) în 2025.
La 31 martie 2026, statul angajase finanțări rambursabile în valoare de 82,7 mld. lei, ceea ce acoperă 29,7% din necesarul de finanțare pentru întregul an.
Expunerea valutară
Expunerea datoriei guvernamentale în valută este structurată astfel: euro reprezintă 79,4% din total, dolarul american 20,1%, iar yenul japonez și francul elvețian dețin ponderi marginale de 0,3%, respectiv 0,2%.
Ponderea monedei naționale în totalul datoriei guvernamentale este de 46,8%, în timp ce dolarul american și euro reprezintă 10,7%, respectiv 42,2% din total.
Maturitatea medie rămasă a titlurilor de stat emise pe piața internă este de 4,1 ani, iar cea a euroobligațiunilor de 8,4 ani.
(Citește și: ”Fitch și Moody’s bat la ușă: România începe discuțiile cu agențiile de rating, cu deficit înjumătățit dar fără guvern – Daniel Dăianu: „Blocajul politic poate anula din resursele de care avem absolută nevoie”. Nicușor Dan: „Nu văd un risc de retrogradare””)
***
Urmărește-ne pe Google News
