Mai multe contracte de armament menite să transforme suplimentarea financiară europeană în capacități militare efective au fost anunțate marți de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Forumul Industriei de Apărare a Summitului NATO (NSDIF26), relatează agențiile de presă internaționale.
În cadrul evenimentului, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat că ”necesitatea este de a dezmorți capabilități de producție în cât mai multe țări în NATO”.
În deschiderea Summitului NATO de la Ankara se desfășoară acest Forum al Industriei de Apărare, unde se află și miniștrii Apărării din statele membre.
Contractele anunțate la forumul de afaceri NATO
Conform AFP, preluată de Agerpres, secretarul general al NATO Mark Rutte a anunțat că un al zecelea Airbus A330 MRTT va fi adăugat flotei multinaționale de aeronave de realimentare în zbor și transport a NATO – Airbus A330 MRTT (Multi Role Tanker Transport) este o aeronavă militară de transport și realimentare.
Cu această livrare, flota NATO se apropie de obiectivul său de a avea o flotă completă de 12 aeronave, a declarat Rutte.
Mai multe țări NATO au anunțat, de asemenea, un proiect multinațional centrat pe Airbus A440, o aeronavă de transport multirol.
”Aceasta reprezintă o capacitate de transport aerian strategic de talie mondială. A330 MRTT și A400M vor oferi Alianței două flote multinaționale de înaltă performanță”, a afirmat secretarul general al NATO.
Contract pentru drone suedeze GlobalEye, care vor înlocui capacitățile SUA de supraveghere aeriană de înaltă altitudine
Un alt contract major care implică firma suedeză Saab a fost, de asemenea, anunțat de Rutte la acest forum, care are ca scop demonstrarea angajamentului aliaților europeni de a-și dezvolta capacitățile de apărare, așa cum au cerut Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump – președintele SUA este așteptat în capitala Turciei marți, în ajunul acestui summit NATO.
De notat totuși că directorul general al grupului suedez de apărare, Micael Johansson, a afirmat că marți că Saab va putea începe livrările de aeronave GlobalEye în 2030, dacă NATO va semna rapid un contract cu compania. Johansson a adăugat că prețul final nu a fost convenit încă, dar că acesta va fi între aproximativ 400 și 450 de milioane de dolari pe aeronavă.
La sfârșitul anului 2023, NATO și-a anunțat intenția de a înlocui flota sa de aeronave de recunoaștere AWACS, fabricate de producătorul american de aeronave Boeing. Această comandă este pentru zece aeronave Global Eye.
Europa își pregătește propriul sistem capacități de supraveghere terestră, în cadrul NATO
Rutte a mai anunțat, conform Reuters, că aliații din NATO s-au angajat să colaboreze pentru a achiziționa, depozita, transporta și gestiona stocurile de materiale de apărare critice. La același forum al industriei de apărare, Rutte a declarat că inițiativa implică Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Turcia.
Secretarul general al NATO a mai anunțat totodată că aliații vor cumpăra până la cinci drone de supraveghere la mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca semnând o scrisoare de intenție pentru achiziție.
Aceasta este prima achiziție de drone Triton de către Alianță și va completa flota actuală a NATO de drone de informații, supraveghere și recunoaștere RQ-4D Phoenix, cu baza la centrul aerian Sigonella din Sicilia, Italia.
Atât dronele Triton, cât și cele Phoenix vor fi utilizate pentru programul de supraveghere terestră al NATO. Ambele drone se bazează pe modelul Global Hawk al Northrop, care are o anvergură a aripilor de 35,4 metri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore.
40 mld. $, pe următorii 5 ani, pentru apărarea antidrone
Potrivit lui Rutte, aliații NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacitățile lor de apărare împotriva dronelor.
Rutte a subliniat totodată că informațiile, supravegherea și recunoașterea sunt extrem de importante pentru alianță.
Aliații NATO urmează să semneze o serie de acorduri cu companii americane pentru producția și mentenanța de rachete în Europa
Politico mai scrie, citând o serie de documente de planificare, că marți vor fi semnate și o altă serie de acorduri care ar urma să transfere în Europa o parte din producția și mentenanța unor sisteme de armament proiectate în Statele Unite,
Acordurile reprezintă o modalitate de a stimula afacerile companiilor americane, asigurând în același timp un acces mai larg al europenilor la sisteme de armament esențiale, relatează publicația.
Pachetul include activități de producție în Europa pentru rachetele antiaeriene cu rază scurtă FIM-92 Stinger, un studiu de fezabilitate pentru extinderea în Europa a producției de rachete AIM-120C-8 AMRAAM, fabricate de Raytheon, și o facilitate europeană de mentenanță pentru rachetele interceptoare PAC-3 utilizate de sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
Țările participante diferă în funcție de fiecare inițiativă
În cazul rachetelor Stinger, Germania și Țările de Jos, împreună cu Comitetul Parteneriatului NATO pentru Sprijin și cu Statele Unite, ar urma să creeze capacități europene de producție pentru racheta lansată de pe umăr, fabricată de RTX, potrivit documentelor citate de Politico.
În baza acestui aranjament, SUA ar autoriza producția în Europa, menținând însă cerințele aferente programului de vânzări militare externe, care permit Washingtonului să controleze vânzările finale.
Inițiativa privind AMRAAM include Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Țările de Jos și Norvegia, urmând să se alăture încă o țară. Deocamdată, obiectivul nu este semnarea unui contract de producție, ci a unei declarații de intenție pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind extinderea producției rachetei AIM-120C-8 în Europa.
Un oficial american este așteptat să invite țările participante să semneze documentul, în timp ce un înalt oficial german responsabil de înzestrare este menționat în program pentru o scurtă declarație.
Germania, Țările de Jos, Polonia, Suedia și Statele Unite ar urma să semneze și o altă declarație de intenție privind înființarea unei facilități europene de mentenanță pentru rachetele PAC-3, împreună cu Lockheed Martin.
România a semnat două inițiative comune NATO
Astfel, marți s-au semnat deja mai multe inițiative, care privesc în special cooperarea statelor membre și asigurarea unor piețe comune pentru înzestrarea armatelor din țările aliate. România a semnat două dintre aceste inițiative – una în domeniul dronelor și o declarație de intenție pentru formarea unei coaliții de achiziționare a rachetelor anti-navă.
”S-a semnat un memorandum cu training pentru piloți în mai multe locuri din Europa. De asemenea, un alt document semnat este acel NATO Drone Edge, un proiect prin care țările membre admit să facă achiziții în comun pentru drone. Va fi un fel de marketplace testat de NATO, cu soluții testate de NATO, din care țările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuiește celebrele aeronave AWACS, prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine, pentru foarte multe detalii necesare și de interes pentru țările care au făcut join la acest memorandum”, a afirmat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, în marja summitului NATO de la Ankara.
Principalul obiectiv al României la summitul NATO. Vom consolida inclusiv cooperarea militară și industrială cu Turcia
Acesta a spus că principalul obiectiv al România la summit-ul NATO din Turcia este o distribuție mai mare a resurselor NATO pe flancul estic, inclusiv în România. Discuțiile în acest sens cu Bulgaria și Turcia sunt avansate, a spus Miruță.
„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conștientizarea suplimentară a consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care este simțită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul țărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziții în comun”, a spus Miruță într-o conferință de presă.
„Și față de alte summit-uri, unde România avea capul un pic mai plecat pentru că nu îndeplinea condițiile, dacă se face un score-card al fiecărei țări cu privire la îndeplinirea asumărilor la nivel NATO. Astăzi, stăm mult mai bine decât am stat în trecut, pentru că pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine, pe scoringul cu aducerea la viață a unor fabrici care să producă armament pe teritoriul național stăm infinit mai bine decât stăteam chiar anul trecut. Cu privire la distribuirea pe flancu estic – sigur, aici nu e o chestiune pe care o apreciază doar România, pentru că sunt toate țările de pe flancul estic, însă suntem țară la cu ieșire la Marea Neagră, unde și acolo, pe discuțiile pe care le avem împreună cu Turcia și cu Bulgaria, nu spunem doar că vrem să fim jucători, ci venim cu dovada faptului că am semnat un contract pentru a construi alte patru nave noi, că securitatea pe Marea Neagră este obținută și cu supraveghere aeriană, și cu sisteme antiaeriene, dar și cu nave care să creeze o navigație sigură pe Marea Neagră”, a adăugat el.
Ministrul Apărării: Vom ajunge la 3% din PIB cheltuieli de apărare înainte de termenul fixat
El a anunțat că România va atinge pragul de 3% din PIB pentru cheltuieli militare înaintea termenului fixat.
„Scoringul se face pe ce procent din PIB fiecare țară a alocat pentru apărare. România anul trecut a avut un 2,24%, acuma, sigur, este o execuție bugetară în curs, dar planul este mult mai mare. Ținta de a ajunge la 3% din PIB România o va atinge înainte de termenul maxim. Cu privire la producția suplimentară în România sunt aceste proiecte prin SAFE publice, care presupun producție la șantierul naval Mangalia, la Uzina Mecanică Sadu, la Moren, la fabrica de arme de la Cugir. Sunt fabrici care erau în paragină și care astăzi primesc licență, linie de producție nouă și o suprafață, o amprentă pe teritoriul național, unde se produce la un nivel tehnologic echivalent cu înzestrarea celorlalte armate din țările membre NATO”, a explicat ministrul.
„Se vorbește de o sporire a NATO pe flancul estic, se vorbește de țări care, pentru a spori prezența NATO pe flancul estic să, multe capabilități și în România. Este o chestiune pe care o avem intens în discuție după situația de la Galați. Este o chestiune pe care am cerut-o în luna februarie a anului 2026, dar este o decizie care ține în final de țările care decid să facă asta. Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate, dat fiind un subiect sensibil, respectuos este să-i lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat toate tot parcursul intern pentru a putea să trimită capabilități suplimentare”, a continuat Miruță.
Propunerea României pentru Ucraina, în scopul evitării unor noi incidente cu drone
Miruță a anunțat și ce a propus oficialilor ucraineni, pentru a evita noi incidente cu drone, precum cea care a explodat în Portul Constanța.
„Aici am mers și pe o altă latură, pentru a proteja noi activ teritoriul național și teritoriu NATO. Însă se pot face lucruri și din partea cealaltă, de aceea am transmis oficial ministrului apărării din Ucraina o solicitare prin care am spus că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă care este lansată la apă în Marea Neagră, produsă în Ucraina, este preprogramată ca atunci când intră din greșeală, din orice condiții, în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. Asta se poate face preprogramând zona respectivă, chiar dacă între timp nu mai au comunicații cu drona. Este o decizie autonomă pe care microprocesorul dronei respective o poate lua, chiar dacă nu se mai comunică cu ea”, mai spus el.
(Citește și: Summitul dintre două lumi: Nașterea oficială a NATO 3.0 și europenizarea Alianței – UE preia răspunderea apărării continentului – România urmărește mutarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și extinderea cooperării cu Turcia la Marea Neagră)
(Citește și: Nicușor Dan, vizită strategică la Istanbul: România și Turcia extind cooperarea NATO la Marea Neagră și vor dezvolta producție militară comună – Erdogan vine la București în acest an – Forum de afaceri și ședință comună de guverne)
(Citește și: Ședința CSAT, cele 2 puncte: Obiectivele României la summitul NATO de la Ankara – „Suspendarea activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”)
(Citește și: Germania și Olanda preiau comanda forțelor terestre pe flancul estic al NATO)
(Citește și: NATO consolidează flancul estic: va forma 3 noi divizii pentru apărarea regiunii baltice – Până la 60.000 de noi soldați vor fi desfășurați, cu comandă germană și olandeză)
(Citește și: SUA au anunțat aliații că își vor reduce contribuțiile militare la NATO. Der Spiegel: Europenii, luați prin surprindere de amploarea reducerilor)
***
Urmărește-ne pe Google News
