Consumul s-a întors la nivelul din decembrie 2023, dinaintea anului electoral când a fost expandat cu deficit bugetar și datorie. Apar semne de stabilizare, care ar putea asigura reluarea creșterii PIB

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, principalul indicator al evoluției consumului privat, a scăzut în iunie cu 7,3% față de aceeași lună a anului trecut, după un declin anual de 5,2% în mai, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Față de luna precedentă, vânzările din retail au scăzut cu 1,2% în serie ajustată.

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, apreciază că s-a „spart balonul consumului”.
„În iunie a ajuns la nivelul din decembrie 2023. Practic în 2024 s-au aruncat cu bani din elicopter, s-a umflat nesustenabil consumul, iar acum a ajuns de unde a plecat… Însă noi am rămas în urmă cu o datorie publică nesustenabilă, și de departe, cu cea mai ridicată inflație din UE. Și încă nu a venit nota de plată totală”, punctează el.

Economiștii BCR apreciază că evoluția a fost în linie cu estimările lor și arată că „implicațiile pentru creșterea PIB sunt că probabil consumul privat va rămâne deprimat în trimestrul al doilea”, după ce vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 0,9% față de trimestrul anterior și cu 6,2% în ritm anual în perioada aprilie-iunie.

Scăderi pe linie în iunie

Scăderea anuală din iunie a fost determinată de diminuarea vânzărilor pe toate segmentele de activitate. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au coborât cu 7,3%, cele de produse nealimentare cu 6,4%, iar comerțul cu carburanți pentru autovehicule cu 5,8%, în seria ajustată.

Și comparativ cu luna mai toate componentele au consemnat scăderi în seria ajustată: produsele alimentare, băuturile și tutunul au scăzut cu 2,3%, carburanții cu 0,9%, iar produsele nealimentare cu 0,4%. În seria brută, comerțul cu amănuntul a avansat cu 0,5%, susținut de creșterea vânzărilor de carburanți (+6,6%) și de produse nealimentare (+0,8%).

Potrivit BCR, deteriorarea consumului reflectă presiunile persistente asupra veniturilor reale ale populației. „Inflația de două cifre își pune amprenta asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, în timp ce salariile nominale cresc într-un ritm de o singură cifră, existând tot mai multe dovezi ale temperării condițiilor de pe piața muncii”, arată analiza.

Economiștii băncii estimează că tendința va continua și în lunile următoare.

„Ne așteptăm la o contracție a comerțului cu amănuntul în 2026, întrucât consumul privat ar urma să rămână redus, iar creșterea salariilor reale este estimată să rămână negativă pe parcursul întregului an”, se mai arată în comentariu.

Scădere de 5,7% a comerțului în S1

În primele șase luni ale anului, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% față de perioada similară din 2025, în seria ajustată. Declinul a fost determinat de reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-7,5%), de produse alimentare, băuturi și tutun (-4,3%) și de carburanți (-2,6%).

BCR remarcă totuși că indicatorii de încredere au avut o evoluție mai favorabilă în iulie. Încrederea consumatorilor s-a îmbunătățit, la fel ca sentimentul din comerțul cu amănuntul, însă banca subliniază că salariile reale au rămas în teritoriu negativ pentru a unsprezecea lună consecutiv, ceea ce continuă să limiteze perspectivele de redresare a consumului.

ING: Consumul privat va fi o frână importantă pentru PIB în T2, dar apar primele semne de stabilizare

Datele privind comerțul cu amănuntul din iunie confirmă că consumul privat va reprezenta „o frână importantă” pentru economia României în trimestrul al doilea, a apreciat și Ștefan Posea, economist ING, într-o notă transmisă investitorilor. Potrivit acestuia, scăderea cumulată a vânzărilor din retail în primul semestru reflectă nivelul foarte redus al încrederii consumatorilor, pe fondul șocului provocat de prețurile la energie și al costurilor mai ridicate cu carburanții.

„Comerțul cu amănuntul a avut dificultăți vizibile în iunie, semnalând că consumul privat va reprezenta o frână importantă pentru producția economică în trimestrul al doilea din 2026. Deși apar unele semne timide de stabilizare, 2026 se conturează, totuși, ca un an de uitat pentru retailerii din România”, a afirmat Ștefan Posea.

Economistul ING spune că „mai bine de un an de scădere a salariilor reale continuă să apese asupra deciziilor de consum”, în timp ce incertitudinile interne și externe rămân ridicate.

Totuși, acesta apreciază că există indicii că perioada cea mai dificilă a ajustării se apropie de final. „Încrederea consumatorilor s-a îmbunătățit în iulie, revenind la nivelurile din a doua jumătate a anului 2025. Deși rămâne redusă în termeni istorici, aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de nivelurile foarte scăzute din prima parte a anului”, a spus Posea.

Acesta a adăugat că și sondajele în rândul companiilor transmit un semnal similar, prin îmbunătățirea încrederii în sectorul comerțului și consolidarea intențiilor de angajare. „Niciunul dintre acești indicatori nu sugerează o revenire puternică a consumului, însă împreună indică faptul că punctul minim al încrederii consumatorilor și al cheltuielilor de consum ar putea fi aproape”, a explicat economistul.

Ministrul Finanțelor anticipează un avans marginal, de 0,1%, a PIB în 2026 – Reducerea inflației va sprijini consumul în a doua parte a anului

În aceste condiții, ING estimează că datele privind PIB-ul din trimestrul al doilea, care vor fi publicate la 14 august, vor confirma un nou trimestru slab, banca anticipând o contracție anuală de 1,9%. Pentru întregul an 2026, ING prognozează o scădere a PIB de 0,5%, urmată de o revenire a creșterii economice la 2,3% în 2027, pe măsură ce consumul gospodăriilor se va redresa gradual, iar investițiile vor rămâne susținute de fondurile europene.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a arătat, într-o postare pe Facebook, că scenariul de bază al Guvernului rămâne o creștere economică de 0,1% în acest an, însă atingerea acestei ținte depinde de evoluția economiei în trimestrele al treilea și al patrulea.

Potrivit ministrului, principalele motoare ale economiei în a doua parte a anului sunt un an agricol favorabil și menținerea ritmului ridicat al activității din sectorul construcțiilor, care înregistrează în prezent un avans de aproximativ 14%.

„Scenariul de bază rămâne o creștere economică de 0,1% în acest an, însă atingerea acestei ținte depinde de evoluția economiei în trimestrele III și IV. Ne bazăm în special pe un an agricol bun și pe continuarea ritmului foarte bun din construcții”, a afirmat Nazare.

șeful Finanțelor estimează că procesul de dezinflație va începe în perioada august-septembrie, după ce a fost întârziat de contextul internațional și de impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie și carburanți. Estimarea actuală indică o rată a inflației de 5-6% până la sfârșitul anului, peste nivelul de 4% avut în vedere inițial.

Reducerea inflației ar urma să susțină o revenire graduală a consumului în ultimul trimestru al anului, pe fondul unei baze de comparație mai favorabile și al temperării ritmului de creștere a prețurilor.

Zona euro: Consumul a încheiat trimestrul al doilea într-o notă slabă

Vânzările cu amănuntul din zona euro au scăzut cu 0,3% de la o lună la alta în iunie, după o creștere de 0,4% în mai. În termeni anuali, ritmul de creștere s-a redus de la 1,9% la 0,7%.

„Deși vânzările cu amănuntul reprezintă doar aproximativ o treime din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor, acestea rămân un indicator important al consumului populației. Din această perspectivă, trimestrul al doilea s-a încheiat într-o notă destul de modestă pentru consumatori”, potrivit analiștilor ING.

După cum a subliniat Banca Centrală Europeană (BCE) în buletinul său lunar, prețurile mai ridicate la energie au afectat în mod deosebit gospodăriile cu venituri reduse, care au o capacitate mai limitată de a-și distribui consumul în timp. În același timp, gospodăriile cu venituri mai ridicate și-au redus probabil cheltuielile discreționare pe fondul incertitudinii ridicate.

(Citește și: ”Capital Economics: România are un „drum lung până la redresare” – economia va scădea cu 0,5% în acest an”)

***