Volumul lucrărilor de construcții din România a crescut cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, susținut în principal de investițiile publice, potrivit unui raport Colliers privind piața imobiliară în primul semestru.
Segmentul rezidențial a avansat cu aproximativ 16%, iar lucrările de infrastructură cu circa 14%, în timp ce construcțiile nerezidențiale au crescut cu aproximativ 6%. Proiectele de infrastructură, inclusiv drumuri, căi ferate și spitale, generează în continuare peste jumătate din activitatea sectorului.
„Ritmul din acest an arată că piața construcțiilor rămâne foarte activă, dar dependența de investițiile publice este tot mai importantă”, a declarat Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services la Colliers.
Volumul lucrărilor de construcții din România aproape s-a dublat în ultimul deceniu, în timp ce media Uniunii Europene a avut o creștere marginală, potrivit raportului.
Infrastructura a avut o contribuție importantă la această evoluție. România a ajuns de la aproximativ 900 de kilometri de drumuri de mare viteză înainte de pandemie la peste 1.400 de kilometri la începutul lui 2026. Peste 1.000 de kilometri sunt în diferite faze de construcție, iar aproximativ 300 de kilometri sunt în etapa de planificare.
Costurile și finanțarea pun presiune pe constructori
Creșterea activității vine însă într-un moment în care costurile materialelor și finanțarea apasă asupra companiilor.
Cuprul s-a scumpit cu peste 40% în 2025, iar în 2026 prețul a depășit 14.000 de dolari pe tonă și a atins noi maxime în timpul verii.
Mecanismul european CBAM, aplicat din 2026 anumitor materiale importate din afara Uniunii Europene, ar putea majora cu 10-15% costurile, potrivit estimărilor citate de Colliers. România importă volume importante de oțel, aluminiu și alte metale.
Termenele lungi de plată, în special pentru unele proiecte publice, blochează lichidități, în timp ce dobânzile ridicate cresc costul finanțării capitalului de lucru.
„Constructorii au proiecte și activitate, însă costurile cresc, finanțarea rămâne scumpă, iar unele investiții publice sunt mai greu de anticipat”, a spus Atanasiu.
Construcțiile reprezintă 8,6% din PIB
Construcțiile au reprezentat aproximativ 8,6% din PIB-ul României în 2025, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, unde media este de circa 5%, potrivit raportului.
Creditele acordate companiilor din construcții au depășit 54 de miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru din 2026, cu aproximativ 16% peste nivelul din urmă cu un an și aproape dublu față de 2019.
Sectorul avea circa 460.000 de angajați, aproape de maximul istoric, iar costurile cu forța de muncă au continuat să crească.
Fondurile europene, principalul risc pentru infrastructură
Continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene reprezintă una dintre principalele incertitudini pentru a doua jumătate a anului.
Potrivit estimărilor citate de Colliers, numai proiectele de infrastructură rutieră ar putea necesita finanțări suplimentare de aproximativ 10-15 miliarde de euro în cazul în care anumite proiecte pierd finanțarea europeană. Banii ar trebui acoperiți, acolo unde este posibil, din bugetul de stat sau prin alte programe.
Bugetul României pentru 2026 include investiții publice de peste 160 de miliarde de lei, susținute în mare măsură din fonduri europene.
Perspectivă mai slabă pentru economia României
Colliers și-a redus estimarea privind evoluția economiei românești în 2026 de la o creștere de aproape 1% la o contracție de aproximativ 0,7%.
Pentru investițiile private, perspectiva este mai rezervată. Inflația se menține aproape de 10%, iar reducerile de dobândă sunt așteptate abia din 2027, ceea ce menține ridicate costurile de finanțare pentru proiectele dependente de credit.
(Citește și: ”Construcțiile – Creștere de 11,7% în S1, și nu doar din infrastructură – Locul al doilea loc în UE după Slovenia”)
***
Urmărește-ne pe Google News
