fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Competitivitatea României (1) . Cei 12 piloni ai competitivității și poziția în top

de Marin Pana 25.9.2013

cursdeguvernare.ro începe astăzi o campanie editorială pe tema competitivității României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

În conformitate cu teoria economică, în primul stadiu de dezvoltare economică, economia este dependentă în principal de factori de producție precum forța de muncă ( majoritar slab calificată ) și resursele naturale.

Concurența este bazată pe prețuri, iar productivitatea scăzută se reflectă în salarii scăzute.

În acest stadiu, competitivitatea depinde în principal de patru piloni: buna funcționare a instituțiilor publice și private, dezvoltarea infrastructurii, stabilitatea mediului economic și starea de sănătate a forței de muncă ce a primit cel puțin o educație elementară.

Stadiul al doilea de dezvoltare mută accentul pe eficiența proceselor de producție.

Creșterea salariilor fără posibilitatea de a crește nejustificat prețurile implică o calitate mai ridicată a produselor. Competitivitatea este determinată tot mai mult de alți șase piloni: educația înaltă și pregătirea profesională, piețe eficiente ale produselor, buna funcționare a pieței muncii, gradul de sofisticare a piețelor financiare, capacitatea de implementare a tehnologiilor existente și accesul la o piață internă sau străină cât mai mare.

În stadiul al treilea de dezvoltare, nivelul ridicat al veniturilor mai poate fi sustenabil doar dacă se pot dezvolta afacerile profitabile cu produse noi și cu caracter unic. Ceea ce contează sunt procesele de fabricație de înaltă tehnologie și dezvoltarea permanentă a unor noi produse și tehnici de producție superioare.

Încadrarea economiilor naționale se face pe cinci trepte dezvoltare, corespunzătoare celor trei stadii menționate și pozițiilor intermediare, de trecere între acestea. Criteriile de încadrare utilizate sunt nivelul PIB pe locuitor și ponderile pe care resursele, eficiența și inovarea le au în cadrul rezultatelor economice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa că în prima parte a procesului de creștere economică eficiența preia treptat rolul resurselor și inovația rămâne marginală.

De la un anumit punct încolo, eficiența nu mai poate determina decât jumătate din evoluția economică și cea care preia tot mai mult din ponderea resurselor primare este inovarea, care trebuie să ajungă să devină mai importantă decât acestea.

România se află în al doilea stadiu de dezvoltare nu atât din motive de eficiență cât din faptul că nu a mutat la un nivel semnificativ accentul dinspre resurse spre inovare. Altfel spus, toți pilonii (care în articolele următoare vor fi analizați pe larg) contează, dar importanța lor relativă depinde (și la noi, ca și în cazul oricărei alte țări ) de stadiul în care ne aflăm.

Pentru a ne putea forma o imagine asupra locului pe care îl ocupăm în economia mondială, prezentăm in extenso care țări se află pe fiecare din cele cinci trepte de dezvoltare. De remarcat că nivelul PIB pe locuitor este utilizat în practică pe post de înlocuitor al salariilor deoarece date credibile referitoare la acestea nu sunt disponibile în toate țările.

Încadrarea țărilor pe cele cinci trepte de dezvoltare :

1.Stadiul 1 – Dezvoltare determinată de resurse (38 de economii naționale)

Bangladesh, Benin, Burkina Faso, Burundi, Cambodgia, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeș, Etiopia, Gambia, Ghana, Guineea, Haiti, India, Kenya, Kârgâstan, Laos, Lesotho, Liberia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Nepal, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Rwanda, Senegal, Sierra Leone, Tanzania, Uganda, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe

2.În tranziție de la stadiul 1 la stadiul 2 (20 de economii naționale)

Algeria, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Bhutan, Bolivia, Botswana, Brunei, Gabon, Honduras, Iran, Kuweit, Libia, Moldova, Mongolia, Maroc, Filipine, Arabia Saudită, Sri Lanka, Venezuela

3.Stadiul 2 – Dezvoltare determinată de eficiență (31 de economii naționale)

Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Capul Verde, China, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Georgia, Guatemala, Guyana, Indonezia, Jamaica, Iordania, Macedonia, Maurițius, Muntenegru, Namibia, Paraguay, Peru, România, Serbia, Africa de Sud, Surinam, Swaziland, Thailanda, Timorul de Est, Tunisia, Ucraina

4.În tranziție de la stadiul 2 la stadiul 3 (22 de economii naționale)

Argentina, Barbados, Brazilia, Chile, Costa Rica, Croația, Estonia, Ungaria, Kazahstan, Letonia, Liban, Lituania, Malaiezia, Mexic, Oman, Panama, Polonia, Rusia, Seychelles, Slovacia, Turcia, Uruguay

5.Stadiul 3 – Dezvoltare determinată de inovație (37 de economii naționale)

Australia, Austria, Bahrein, Belgia, Canada, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Luxemburg, Malta, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Porto Rico, Qatar, Singapore, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Taiwan, Trinidad Tobago, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, SUA

(Sursa : Global Competitivness Report 2013 – 2014 )

România se regăseşte pe locul 76 din 148 în topul mondial al competitivităţii, mai sus cu două poziţii faţă anul trecut. Combinația care a dat per total locul 76 este reprezentată de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienței pe locul 63 și al inovării pe locul 103. Prin urmare, contrar clișeelor vehiculate ne ”penalizează” nu doar inovarea dar și resursele primare.

Din perspectivă regională, înaintea nostră se situează Polonia (locul 42), Cehia (46), Bulgaria (57), Slovenia (62), Ungaria (63) sau Rusia (64).

Suntem la egalitate cu Croația dar înaintea Slovaciei (78), Ucrainei (84), Republicii Moldova (89) și a Greciei (91), țară foarte puternic afectată de criza datoriilor suverane.

Poziția României pe piloni care contribuie la competitivitate

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă ne raportăm la cei 12 piloni care contribuie la competitivitate, observăm că mărimea pieței ne-ar fi dus la locul 46. În acord cu acesta se mai află doar stabilitatea macroeconomică ( locul 47).

Important: Instituțiile, infrastructura, eficiențe pieței și sofisticare afacerilor se află de la locul 100 încolo, context în care stabilitatea macro constituie deja o performanță majoră.

Oarecum paradoxal, capacitate de a implementa tehnologii moderne avem ( locul 54) iar educația de nivel înalt și formarea profesională (59), deși sub cerințe și potențial, sunt destul de bune.

În acord cu instituțiile slabe care încurcă educarea bună, sănătatea și educația primară coboară pe un loc ”medie” între cele două categorii amintite (locul 84) iar inovarea se duce pe 97.

În episoadele viitoare vom vorbi despre poziția și problemele României pe fiecare pilon în parte.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2013

Un raspuns

  1. casandra
    25.9.2013, 5:48 pm

    Da, acesta era cadrul intr-un model economic ce presupunea abundenta relativa a resurselor.
    Insa ceva se schimbain tabloul economiei mondiale chiar acum: mai sunt resursele relativ abundente raportat la prognoza cererii? Caci “stadiile” de mai sus au fost definite pe baza datelor din trecut si pornind de la premiza resurselor relativ abundente.
    S-ar putea ca proprietatea asupra resurselor si exploatarea lor complexa sa fie foarte importanta in urmatorul secol.

    Priviti cu atentie la statele din stadiul 3. Care dintre acestea sunt acum intr-o stare economica buna, neatinse grav de dementa provocata de pietele financiare? Nu cumva cele care detin si resurse naturale exploatabile precum Norvegia sau Australia? Chiar si SUA pretind sa fi depasit criza globala, principalul “pilon” al revenirii fiind gazele neconventionale ieftine (deocamdata!).

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult