joi

28 martie, 2024

30 septembrie, 2015

competitivity_7România a urcat şase poziţii în topul competitivităţii de la nivel global, clasându-se pe locul 53 din 140, potrivit unui raport publicat miercuri de World Economic Forum (WEF). Avansul nu poate fi, însă, pus pe seama unor evoluţii semnificative a indicatorilor de competitivitate, având în vedere că România a obţinut acelaşi punctaj ca anul trecut, de 4,32 din maximum 7, la egalitate cu Bulgaria.

Printre factorii care îngreunează mediul de afaceri din România, cele mai semnificative ponderi au fost acordate: nivelului taxelor (15,8%), birocraţiei ineficiente (14,7%), accesului la finanţare (14%), infrastructurii (12,6%), corupţiei (8,7%), sistemului fiscal complicat (7,4%), educaţiei inadecvate a forţei de muncă (6,8%) şi instabilităţii politicilor economice (3,3%).

Indexul competitivităţii globale, respectiv al instituţiilor, politicilor şi factorilor care determină nivelul de productivitate al unui stat, este realizat pe baza a trei piloni: cerinţe de bază, amplificatori de eficienţă şi factori de inovare şi sofisticare.


Cu un punctaj de 4,55, România ocupă locul 70 la nivel global din punct de vedere al cerinţelor de bază. Acestea se referă la climatul instituţional (locul 86), calitatea infrastructurii (locul 86), contextul macroeconomic (locul 34) şi sănătatea şi educaţia primară (locul 83).

Amplificatorii de eficienţă, la care România a obţinut un punctaj de 4,4 (locul 44), se referă la educaţia superioară (locul 59), eficienţa bunurilor şi a pieţelor (locul 73), eficienţa pieţei muncii (locul 78), nivelul de dezvoltare al pieţei financiare (locul 55), pregătirea tehnologică (locul 46) şi dimensiunea pieţei (locul 43).

Factorii de invovare ţin de nivelul de dezvoltare al business-ului (locul 88) şi de nivelul de inovare (locul 75).

Descărcaţi AICI raportul World Economic Forum privind competitivitatea la nivel global

Punctul forte – echilibrul macro

Punctul forte al României, potrivit clasamentului realizat de WEF, este climatul macroeconomic, unde România s-a clasat pe primul loc în lume la capitolul inflaţie.


La polul opus, cele mai slabe poziţii s-au înregistrat la capitolul infrastructură şi impozitarea investiţiilor.

Astfel, România se află pe locul 120 la nivel global în ceea ce priveşte calitatea drumurilor şi pe locul 126 din punct de vedere al efectelor impozitării asupra intenţiei de a investi. De asemenea, România se află pe locul 112 la nivel global din punct de vedere al intestităţii competiţiei locale şi pe locul 117 în ceea ce priveşte înscrierile din învăţămâântul primar.

Încrederea în politicieni este una dintre cele mai scăzute din lume. România ocupă locul 112 la nivel global din acest punct de vedere. Totodată, percepţia privind risipa banilor publici ne clasează pe locul 114 în lume.

Cum s-a descurcat România în raport cu regiunea

România este încadrată de WEF la capitolul statelor emergente şi dezvoltate din Europa care sunt în proces de tranziţie către stadiul trei (ultimul stadiu de dezvoltare economică), alături de ţări europene precum Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Rusia sau Turcia.

wef

Raportat la evoluţiile din regiune, România se remarcă negativ în ceea ce priveşte sănătatea şi educaţia primară şi infrastrctura şi pozitiv atunci când vine vorba de dimensiunea pieţei şi climatul macroeconomic.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: