Deficitul generat de importurile de mărfuri este tot mai greu compensat de excedentul de servicii, reiese din datele oficiale. În primele două luni din 2025, spre exemplu, cel dintâi s-a ridicat la -5,4 mld. euro (în creștere cu 37,9%), iar cel din urmă la +1,6 mld. euro (în scădere cu 10,4%).
La capitolul servicii, în primele două luni se remarcă o îmbunătățire a excedentului generat de sectorul transporturilor (725 mil. euro în ianuarie-februarie 2025 față de 700 mil. euro anul trecut) – care în 2024 a avut de suferit din cauza cererii scăzute de export. Totuși, acest excedent a fost complet anulat de avansul deficitului de la turism – vacanțele în străinătate ale românilor nu au fost compensate (în balanța de plăți a României) de cheltuielile turiștilor străini sosiți în țară.
„Exporturile” României de servicii de transport, printre puținele surse de excedent de cont curent, au scăzut în 2024 din cauza aterizării marilor economii europene
Excedentul comercial generat de exportul de servicii de transport s-a contractat în 2024 cu 15,3%, până la 4,7 miliarde de lei, o consecință a aterizării marilor economii europene, au explicat transportatorii români, adăugând că se așteaptă ca deficitul să fie recuperat în 2025 datorită efectelor pozitive ale aderării României la spațiul Schengen.
Transportul internațional de mărfuri este, alături de IT&C, principalul sector generator de excedent de cont curent, în condițiile în care mărfurile generează deficit (importurile sunt mai mari decât exporturile).
O analiză Erste identifica transporturile drept sectorul în care România are cea mai mare putere de export.
În 2024, excedentul serviciilor de transport s-a ridicat la 4,69 mld. euro (-15,3%, 0,8 mld. euro), „intrările” fiind de 9,4 (-5% față de 2023), iar „ieșirile” de 4,7 mld. euro (+9,3%), reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).
„Din datele pe care am reușit să le colectez pot să vă confirm că este reală contracția”, a declarat Constantin Isac (foto), președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), pentru CursDeGuvernare.ro.
El a precizat că flotele din Europa Centrală au raportat o scădere a activității generată de problemele cu care se confruntă marile economii europene, mai exact Franța, Germania și Italia în UE, respectiv Marea Britanie. Scăderea din Franța a fost de 6% potrivit datelor preliminare ale UNTRR.
„În 2025 ne așteptăm să recuperăm. Chiar dacă se menține acest nivel scăzut de activitate, noi vom recupera din impactul Schengen”, a precizat Isac.
Fructificarea avantajelor Schengen depinde de implementarea unor măsuri
Pentru ca transportatorii să poată recupera aceste scăderi, statul trebuie să accelereze implementarea unor măsuri menite să asigure că România fructifică avantajele apartenenței la spațiul Schengen.
Mai exact, pe partea de cântărire, autoritățile române trebuie să organizeze activitatea în așa fel încât aceasta să nu fie cantonată în zona de frontieră, ci să fie distribuită pe tot teritoriul țării, pe zonele de acces la frontiere (spre exemplu, Sibiu-Arad, Craiova-Timișoara sau Brașov-Oradea), a explicat Isac.
De asemenea, controlul documentelor trebuie făcut online, fără să oprești camionul.
„CMR electronic a fost aprobat dar nu este aplicat decât izolat”, a avertizat președintele UNTRR.
e-CMR (electronic Consignment Note) este versiunea digitală a CMR-ului, documentul standard utilizat în transportul rutier internațional de mărfuri. CMR-ul este practic dovada contractului de transport, certifică existența și condițiile transportului între expeditor, transportator și destinatar.
Competitivitatea exporturilor României: Transporturile, pe primul loc
România are cea mai mare putere de export în domeniul transporturilor, dar se clasează abia pe locul al treilea în Europa Centrală și de Est (ECE), după Slovacia și Polonia, reiese dintr-o analiză realizată de economiștii băncii austriece Erste.
O țară are un avantaj comparativ relevant într-un anumit sector atunci când raportul dintre exporturile produselor din acel sector (sau a serviciilor) și totalul exporturilor sale de bunuri (sau de servicii) depășește același raport de la nivel global.
„Când o țară are un avantaj comparativ pentru un anumit produs (adică valoarea raportului este mai mare de 1), se consideră că aceasta este un producător și exportator competitiv al acelui produs în comparație cu o țară care produce și exportă acel bun aproape sau sub media mondială. (…) Cu cât valoarea avantajului comparativ al unei țări pentru un produs este mai mare, cu atât mai mare este puterea sa de export a acelui produs”, se arată în analiza citată.
Folosind acest indicator, Slovacia, România, Ungaria și Cehia au cel mai mare avantaj comparativ în domeniul transporturilor. Slovacia are cea mai mare putere de export în acest produs, deoarece valoarea avantajului comparativ este cea mai mare, 5,09. Croația, pe de altă parte, are o putere de export similară în domeniul lemnului (avantaj comparativ de 5,36).
(Citește și: ”Analiză: Competitivitatea exporturilor României în raport cu statele din Europa Centrală și de Est”)
***
Urmărește-ne pe Google News
