Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor din SUA acuză Comisia Europeană de interferenţe în alegerile din mai multe ţări europene, printre care şi România, începând din 2023, prin obligarea platformelor online să cenzureze discursul politic. Comisia americană are dubii asupra interferenței rusești ce a determinat în România anularea primului tur al prezidențialelor din 2024.
”Noi documente, nepublice, aruncă îndoieli asupra acuzaţiilor privind interferenţa rusă care a făcut ca o instanţă din România să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2024 din ţară”, precizează Comisia americană.
În opinia Comisiei americane, aplicarea şi interpretarea Digital Services Act (DSA) a fost folosită ca instrument de presiune pentru moderarea şi eliminarea discursului politic, în context electoral.
Laura Gherasim este deputat de Vaslui în legislatura 2024 – 2028 și deține funcția – cheie de președinte a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, din Camera Deputaților.
Este considerată unul dintre finanțatorii importanți ai AUR și este o prezență constantă în delegațiile internaționale ale partidului, alături de George Simion.
Laura Gherasim a avut întâlniri cu reprezentanți ai Comisie ce a elaborat acest raport preliminar ce respinge interferența rusă în alegerile din România sau alte țări europene.
De altfel documentul comisiei americane a fost emis după deplasarea în SUA, în ianuarie, a acesteia și a lui george Simion.
Reamintim că mai multe investigații ale experților, inclusiv din Franța și Germania, au preznetat documentat modul în care Rusia a influența procesele electorale din numeroase state UE.
În România, aceste campanii au continuat și la alegerile prezidențiale reluate în 2025, cu un impact mai redus, datorită reacției autorităților.
Comisia Europeană respinge acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor naționale din statele membre: „Complet absurde și nefondate”
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de dezinformare, Thomas Regnier, a declarat că Europa susține deplin libertatea de exprimare, poziție care este clară față de „omologii americani”.
Întrebat, într-o conferință de presă la Bruxelles, despre audierea publică de miercuri din Legislativul american în legătură cu raportul Comisiei juridice din Camera Reprezentanților, în care Comisia este acuzată de cenzură și de implicarea în alegerile interne din țări membre UE, inclusiv România, Regnier a răspuns: „Este întotdeauna bine să avem audieri publice. Reamintesc că susținem pe deplin libertatea de exprimare. Am spus-o de multe ori de la această tribună”.
Acuzațiile de cenzură aduse executivului UE sunt „complet absurde și nefondate”, a adăugat oficialul, care a dat ca exemplu platforma Meta, despre care spune că a luat 24,5 milioane de decizii de moderare a conținutului în prima jumătate a anului 2025.
Poziția UE este foarte clară, „atât în această sală de presă, cât și față de omologii noștri americani”, a subliniat acesta.
Raportul american ce pune la îndoială interferența Rusiei, dar acuză o cenzură și un amestec al Comisiei Europene
Într-un raport preliminar de 160 de pagini, formulat în termeni duri, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, susține că executivul UE ar fi încercat 10 ani să „cenzureze internetul global” și libertatea de exprimare a cetățenilor americani.
Intitulat „Ameninţarea Cenzurii străine: Campania Europei de cenzură a internetului global”, raportul conține și o referire la alegerile prezidențiale anulate în România:
“În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok”.
TikTok a declarat Comisiei judiciare că „nu a găsit și nici nu i s-a prezentat nicio dovadă a unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu. Comisia Europeană a folosit acuzația de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok.
De la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024, menționează documentul din legislativul american.
Documente care nu sunt publice prezentate Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților ar arăta că aceste presiuni au fost exercitate în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE.
Conform raportului citat, Comisia Europeană încearcă să influențeze statele membre ale UE prin controlul discursului politic în perioadele electorale.
Principalele mențiuni din acest raport american:
- ”Se pare că interferenţa în alegeri este ceva obişnuit pentru Comisia Europeană. Înaintea a cel puţin opt scrutinuri din şase ţări europene, înccepând din 2023, Comisia s-a întâlnit cu reprezentanţii platformelor pentru a-i presa să cenzureze discursul politic în zilele dinaintea votului”, susţine Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor, pe reţeaua X.
- ”Iar noi documente, nepublice, aruncă îndoieli asupra acuzaţiilor privind interferenţa rusă care a făcut ca o instanţă din România să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2024 din ţară”, afirmă Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor.
- Reprezentanţii TikTok au declarat Comisiei Europene că nu au găsit ”nicio dovadă” a unei campanii ruseşti coordonate pentru a-l impulsiona pe candidatul câştigător Călin Georgescu – principala acuzaţie formulată de autorităţile române – şi că au informat autorităţile despre acest lucru.
- ”De atunci, relatările publice au arătat că presupusa campanie rusească pe TikTok a fost finanţată, de fapt, de un alt partid politic din România”, susţine Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor.
Șefa Comisiei deputaților pentru cercetarea abuzurilor (membră AUR) vrea o comisiei parlamentară specială pentru anchetarea motivelor ce au dus la anularea prezidențialelor
Președinta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, din Camera Deputaţilor, membră AUR, anunță că s-a decis, în unanimitate, ”includerea pe ordinea de zi a plenului Comisiei a iniţierii constituirii unei comisii de anchetă în cadrul Comisiei, având ca obiect clarificarea circumstanţelor şi a cadrului decizional care au stat la baza anulării alegerilor prezidenţiale”.
”Acestea sunt motivele pentru care ne-am deplasat în Statele Unite ale Americii: aflarea adevărului privind ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în procesul de anulare a alegerilor prezidenţiale şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”, a declarat Laura Gherasim.
”Autorităţi ale statului român au formulat solicitări repetate de eliminare a conţinutului politic de pe platforma TikTok, inclusiv conţinut care critica partide aflate la guvernare. Aceste solicitări au vizat inclusiv reducerea la tăcere a susţinătorilor unor candidaţi şi eliminarea conţinutului politic legal. Documentele arată că autorităţile române au continuat o campanie de cenzură agresivă, inclusiv după ce acuzaţiile de ingerinţă străină nu au fost susţinute de probe”, a susţinut ea.
(Citește și: Alegerile din România – dezbătute în Parlamentul European pe baza Raportului fracez privind manipularea prezidențialelor. Măsuri propuse de Comisia Scutul european al democrației)
****
Urmărește-ne pe Google News
