Comisia Europeană respinge acuzațiile de cenzură ce i-au fost aduse de către Mark Zuckerberg și va continua monitorizarea modului în care compania Meta va respecta regulile UE privind conținutul de pe platformele sociale.
„Respingem categoric orice alegație de cenzură din partea noastră”, a reacționat miercuri o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho. Oficialul UE nu a făcut nicio referire la solicitarea Franței de a sancționa compania Meta.
Executivul comunitar a avut și marți o intervenție, mai slabă, în care a răspuns la acuzațiile lui Mark Zuckerberg care, în cadrul anunțului că renunță la moderatorii independenți folosiți de Facebook și Instagram, a spus că restricțiile și reglementări duc la cenzură.
„Luăm act de anunțul Meta, nu avem niciun comentariu cu privire la ceva ce se întâmplă în SUA. Dar, în conformitate cu Digital Services Act (DSA), înainte de a elimina aceste politici (fact checking – n.red.) platformele foarte mari vor trebui să efectueze o evaluare a riscurilor și să o trimită Comisiei Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt.
„Continuăm să monitorizăm […] conformitatea cu obligațiile lor DSA în UE”, a adăugat marți un purtător de cuvânt al Comisiei.
Meta renunță la moderatorii ce blochează mesajele ce incită la ură, sub pretextul eliminării cenzurii
Afirmațiile lui Zuckerberg au fost făcute în anunțul eliminării moderatorilor independenți folosiți din 2016 pentru evaluarea mesajelor controversate de pe Facebook și Instagram.
Zuckerberg s-a referit, printre altele la numărul legilor ce instituționalizează cenzura (în UE) și care împiedică dezvoltarea a ceva inovator.
Acuratețea și posibilele efecte negative (cum ar fi incitarea la ură rasială sau de alt fel) ale mesajelor postate pe cele două platforme deținute de Meta sunt lăsate la latitudinea utilizatorilor, prin sistemul notelor comunității, introduse de X după ce a fost preluată de către alt miliardar american, Elon Musk.
Așa numitele „community notes”, observații ale comunității au fost introduse de X, platforma social media deținută de Elon Musk, și se bazează pe alți utilizatori care adaugă avertismente și context la postările controversate.
Într-un videoclip postat marți pe blogul companiei, CEO-ul Mark Zuckerberg a declarat că moderatorii terți sunt „prea părtinitori din punct de vedere politic” și că este „timpul să ne întoarcem la rădăcinile noastre în ceea ce privește libera exprimare”, conform BBC.
Trecerea la un sistem de note comunitare va fi introdusă treptat, „mai întâi în SUA”, în următoarele luni, a anunțat Meta, conform BBC.
De asemenea, Meta va recomanda mai mult conținut politic pe platformele sale, inclusiv Facebook, Instagram și Threads, a precizat Zuckerberg, citat de The Guardian.
Joel Kaplan, care îl înlocuiește pe Sir Nick Clegg în calitate de șef al afacerilor globale ale Meta, a scris că încrederea companiei în moderatorii independenți a fost „bine intenționată”, dar a dus prea des la cenzurarea utilizatorilor.
Combatanții discursului instigator la ură online au reacționat la schimbare cu consternare.
„Anunțul lui Zuckerberg este o încercare flagrantă de a se apropia de viitoarea administrație Trump – cu implicații dăunătoare”, a declarat Ava Lee, de la Global Witness, un grup de campanie care se descrie ca încercând să tragă la răspundere marile companii tehnologice.
Franța cere Comisiei Europene sancționarea lui Elon Musk pentru ingerințe în politica statelor UE
Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noel Barrot, a solicitat Comisiei Europene să acţioneze „cu cea mai mare fermitate” împotriva ingerinţelor lui Elon Musk în dezbaterea politică europeană. În caz contrar, Parisul anunță că este pregătit să ia singur măsuri de sancționare, spune oficialul francez, în opinia căruia intervențiile miliardarului american încurajează mișcările extremiste din UE.
Elon Musk, consilier al lui președintelui ales Donald Trump, și-a înmulțit comentarile privind politica europeană, comentarii considerate de Franța drept ingerințe politice. Prin mesajele postate pe platforma X, al cărei proprietar este, Elon Musk încearcă să sprijine formațiunile de extremă dreapta, ceea ce a dus deja la o serie de polemici în Germania.
Într-o intervenţie la radio France Inter, Jean-Noel Barror a declarat că executivul UE ar trebui „să recurgă într-un mod mult mai viguros la instrumentele pe care i le-am dat pentru a descuraja aceste comportamente”, relatează AFP, agenție preluată de Agerpres.
Ministrul francez de Externe nu exclude o sancțiune de genul interzicerii platformei X
Întrebat despre posibilitatea „interzicerii” platformei X în Europa, la fel ca în Brazilia, unde reţeaua a fost suspendată timp de 40 de zile, ministrul francez a răspuns: „Acest lucru este prevăzut în legile noastre”.
„Fie Comisia Europeană pune în aplicare cu cea mai mare fermitate legile pe care ni le-am dat pentru a ne proteja spaţiul public, fie nu o face, dar atunci va trebui să consimtă să redea statelor membre ale UE, să redea Franţei, capacitatea de a o face”, a declarat Barrot la radio France Inter.
„Trebuie să ne trezim”, a insistat el.
Elon Musk intervine cu brutalitate de mai multe săptămâni în viaţa politică europeană,s crie AFP. Pe reţeaua sa de social media, miliardarul şi-a înmulţit luările de poziţie în favoarea partidului de extrema dreaptă din Germania AfD şi împotriva premierului britanic, laburistul Keir Starmer.
(Citește și: Mark Zuckerberg își cere în Senatul SUA scuze de la părinții copiilor victime pe reţelele de socializare)
****
Urmărește-ne pe Google News
