fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Comisia Europeană a adoptat pachetul pentru digitalizarea sistemelor de justiție

de Iulian Soare , 3.12.2020

Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE, pachet ce conține doi piloni principali: Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și noua Strategie privind formarea judiciară europeană.

Prin aceste instrumente de justiție digitală se va oferi un sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale  să progreseze către era digitală și pentru a se îmbunătăți cooperarea judiciară transfrontalieră între autoritățile competente la nivelul UE, arată un comunicat al Comisiei.

În ceea ce privește formarea judiciară europeană, Comisia le oferă judecătorilor, procurorilor și celorlalți profesioniști din domeniul justiției mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor secolului XXI, cum ar fi digitalizarea. Aceasta vizează, de asemenea, promovarea unei culturi judiciare europene comune, bazate pe statul de drept, drepturile fundamentale și încredere reciprocă.

Digitalizarea sistemelor de justiție ale UE

Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea de a accelera digitalizarea justiției. A devenit clar faptul că întreprinderile și cetățenii trebuie să aibă acces la justiție și online, de pe calculatorul de acasă. Comunicarea de miercuri privind digitalizarea justiției în UE le oferă statelor membre mijloace de promovare a utilizării instrumentelor digitale, în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității. Iată patru dintre instrumentele prezentate miercuri:

  • Digitalizarea ca opțiune implicită în cooperarea judiciară transfrontalieră: multe proceduri judiciare, chiar și cele care depășesc sfera națională, se desfășoară încă pe hârtie și prin poștă. Comisia Europeană va lucra la o propunere legislativă de digitalizare a procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală, a cărei adoptare este planificată la sfârșitul anului 2021.
  • Combaterea criminalității transfrontaliere: Sistemul de gestionare a cazurilor, folosit de Eurojust pentru a efectua verificări încrucișate în diferite cazuri cu scopul de a coordona lupta UE împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră, inclusiv împotriva terorismului, trebuie actualizat. În plus, odată cu modificarea mandatului Europol, se va introduce un sistem de căutare de tip „rezultat pozitiv/negativ” între cazurile instrumentate de această agenție și cele instrumentate de Parchetul European și de Europol. Datorită acestei conectivități a sistemele lor de gestionare a cazurilor, Eurojust, Europol și Parchetul European vor afla dacă există anchete și urmăriri penale conexe. În 2021, Comisia va prezenta, de asemenea, o inițiativă legislativă privind schimbul de informații digitale referitoare la cazurile de terorism transfrontalier și o inițiativă privind instituirea unei Platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă.
  • Îmbunătățirea accesului la informații: bazele de date electronice sunt ușor de consultat, reduc la minimum costurile pentru utilizatori și sunt reziliente în caz de crize. Prin urmare, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a-și digitaliza și interconecta registrele.
  • Instrumente informatice de cooperare transfrontalieră: e-CODEX (comunicare în domeniul e-justiției prin intermediul schimbului online de date) este principalul instrument pentru cooperarea securizată transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală, însă în prezent este utilizat doar de unele state membre. Odată cu adoptarea propunerii legislative de miercuri, Comisia își propune să transforme e-CODEX într-un etalon pentru comunicarea digitală securizată în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere în toate statele membre. Începând cu 1 iulie 2023, Comisia încredințează acest sistem agenției eu-LISA. Un alt instrument digital este eEDES (sistemul de schimb digital de probe electronice), prin intermediul căruia unele state membre fac schimb rapid și sigur de ordine europene de anchetă, depun și primesc cereri de asistență juridică reciprocă și probe conexe în format digital, renunțând la trimiterea acestor documentele prin poștă. Prin propunerea legislativă adoptată miercuri, Comisia încurajează toate statele membre să se conecteze la eEDES. Aceste instrumente informatice vor moderniza sistemele de justiție din UE și vor genera o valoare adăugată europeană reală.

Aceste măsuri pun în mișcare răspunsul UE la necesitatea de a continua digitalizarea sistemelor noastre de justiție. Finanțarea se va face prin mecanismele disponibile în cadrul următorului cadru financiar multianual 2021-2027 și al instrumentului Next Generation EU.

Formarea judiciară europeană

Raportul anual pe 2020 privind formarea judiciară europeană arată că, în 2019, peste 180 000 de profesioniști din domeniul justiției – 12,9 % din totalul profesioniștilor din domeniul justiției din UE – au beneficiat de formare pe teme legate de dreptul UE sau al unui alt stat membru. În total, de la adoptarea primei strategii privind formarea judiciară în 2011, 1,2 milioane de profesioniști din domeniul justiției au urmat cursuri de formare în domeniul dreptului UE.

Această a doua ediție a Strategiei UE privind formarea judiciară europeană extinde domeniul de aplicare al ofertei de formare a UE pentru profesioniștii din domeniul justiției la noi domenii de politică, cum ar fi digitalizarea și inteligența artificială, oferindu-le cunoștințele și competențele necesare pentru a face față provocărilor secolului XXI. Strategia stabilește, de asemenea, obiective ambițioase: profesioniștii din domeniul dreptului să urmeze anual cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE, astfel încât, până în 2024, 65 % dintre judecători și procurori și 15 % dintre avocați să fi beneficiat de o astfel de formare. De asemenea, strategia sprijină profesioniștii din domeniul justiției din Balcanii de Vest și din alte țări partenere ale UE din Africa și America Latină. În plus, profesioniștii din domeniul justiției vor putea căuta cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE prin intermediul Platformei europene de formare, lansată miercuri pentru o primă etapă de testare și planificată să fie pe deplin operațională în cursul anului 2021.

„Sistemele de justiție trebuie să țină pasul cu transformarea digitală și să răspundă așteptărilor cetățenilor. Instanțele naționale sunt, de asemenea, instanțe ale UE, de aceea sprijinim cu fermitate această nouă abordare a digitalizării sistemelor de justiție. Astfel se va îmbunătăți accesul la justiție și cooperarea în spațiul de libertate, securitate și justiție al UE, precum și funcționarea pieței interne, a declarat Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, citată în comunicatul UE.

Etapele următoare

Setul de instrumente stabilit în comunicarea de miercuri privind digitalizarea justiției va fi discutat în continuare cu administrațiile publice, cu sistemele judiciare, cu organizațiile profesionale din domeniul juridic și cu alte părți interesate, pentru a se asigura o monitorizare promptă și concretă a acestora. Comisia și viitoarea Președinție a Consiliului UE vor organiza, în primăvara anului 2021, o conferință la nivelul UE privind formarea judiciară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Raport: Xiaomi a devansat Samsung, devenind liderul pieței europene de smartphone-uri

Vladimir Ionescu

Xiaomi a depăşit Samsung în al doilea trimestru al anului şi a ajuns producătorul care vinde cele mai multe smartphone-uri în Europa, potrivit unui raport… Mai mult

Stiri

Licitație ANCPI de 461 mil. lei pentru servicii de cadastru în 300 de localități din România

Vladimir Ionescu

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a scos la licitație un contract de maxim 461 milioane de lei, pentru servicii de înregistrare în… Mai mult

Europa

România vinde Irlandei 700.000 de vaccinuri anti-Covid

Vladimir Ionescu

România vinde Irlandei 700.000 de doze de vaccin produse de Pfizer / BioNtech. Anunțul acordului a fost făcut de premierul irlandez, Micheál Martin, care a… Mai mult

Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult

Europa

Republica Moldova – Lista celor 16: Natalia Gavrilița a anunțat viitoarea echipă guvernamentală

Razvan Diaconu

Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat marți echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de… Mai mult