Industria României și-a continuat declinul în primul trimestru din 2025, pe fondul incertitudinii legate de cererea globală, potrivit anchetei de conjunctură realizată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Companiile au raportat scăderi la toți indicatorii relevanți, de la producția industrială la productivitatea muncii.
”Pe termen scurt, performanța sectorului industrial va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona costurile, de a menține echilibrul între producție și cerere și de a valorifica oportunitățile din piața externă, în condițiile unui climat macroeconomic încă incert”, atrage atenția CNSP.
”În primul trimestru al anului 2025, activitatea industrială din România este previzionată să înregistreze o scădere față de perioada similară din anul anterior, ceea ce va implica o reducere a productivității muncii. Această tendință negativă este generată de incertitudinile legate de cererea globală. În plus, tensiunile geopolitice exercită presiuni suplimentare asupra sectorului industrial, aducând un climat de incertitudine pentru evoluția acestuia”, explică analiștii CNSP.
Analiza evoluției industriei în primul trimestru, comparativ cu perioada similară din anul precedent (conform estimărilor agenților economici), indică o tendință de scădere pentru toți indicatorii economici utilizați. Se preconizează o diminuare a volumului cifrei de afaceri deflatat pe total, pe piața internă și în special pe piața externă, o scădere a producției industriale și o reducere a stocurilor de produse finite.
”Aceste evoluții sugerează o adaptare a producției la cererea modestă, reflectând o ajustare structurală în condițiile actuale de piață”, susțin specialiștii.
Cererea externă slabă, principalul factor care a determinat declinul industriei
Astfel, conform anchetei CNSP, producția industrială s-a contractat cu 3,6% în primele trei luni ale anului, pe fondul unei scăderi de 1,4% a cifrei de afaceri totale, cu o diminuare de 2,6% a cifrei de afaceri pe piața externă, generată de cererea internațională în scădere.
Cifra de afaceri pe piața internă se va reduce cu 1,2%, pe fondul unei cereri locale mai puțin dinamice.
Stocurile de produse finite pot avea o scădere de 8,6%, în contextul anticipat de agenții economici, continuând trendul reducerilor importante de stocuri început încă din trimestrul III 2023, ca rezultat al eforturilor de optimizare logistică și de evitare a supra-aprovizionării într-un climat economic incert.
Scădere de 1,9% a productivității muncii
Agenții economici prevăd o scădere de 1,5% a numărului mediu de salariați, ca urmare a reducerii volumului producției și a unei restructurări moderate, în special în întreprinderile mici și mijlocii.
”Această reducere de personal, împreună cu diminuarea de 3,6% a producției industriale, ar putea duce la o contracție de 1,9% a productivității muncii”, susține CNSP.
Această scădere a productivității indică posibile dificultăți în sectorul de producție care ar putea conduce, pe termen mediu, la creșterea costurilor și la scăderea competitivității produselor industriale autohtone.
Se estimează, pentru primul trimestru al anului 2025, o creștere a costului unitar cu forța de muncă de 4,7% față de trimestrul anterior și de 13,8% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2024.
Se estimează, pentru primul trimestru al anului 2025, o creștere a costului unitar cu forța de muncă de 4,7% față de trimestrul anterior și de 13,8% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2024. Această majorare se așteaptă în contextul unei creșteri de 11,7% a salariului net pe total industrie, în timp ce productivitatea muncii ar înregistra o scădere de 1,9% în același interval de analiză. Această dinamică pune presiune asupra costurilor unitare de producție, cu impact potențial asupra prețurilor, profitabilității și deciziilor de investiții din sectorul industrial.
Creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție
Pentru primul trimestru al anului 2025, agenții economici anticipează un grad de utilizare a capacităților de producție de 77% pe total industrie, în creștere cu 3,8% față de trimestrul anterior.
Această creștere se bazează pe majorări moderate în anumite ramuri industriale, cum ar fi:
- producția ți furnizarea de energie electrică ți termică (cu cerere sezonieră crescută în perioada de iarnă),
- activitățile anexe extracției,
- fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
- fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului,
- fabricarea de mașini, utilaje și echipamente.
Diferența de 7,4 puncte procentuale între estimările CNSP (77,0%) și cele ale Eurostat (69,6%) se datorează structurii diferite a ramurilor industriale analizate în fiecare anchetă, precum și dinamicii distincte între industria prelucrătoare, care este influențată de condițiile economice europene, și alte ramuri industriale care pot compensa temporar scăderea cererii în sectorul prelucrător, explică instituția.
Astfel, estimările agenților economici din România și cele ale Eurostat reflectă ponderi diferite ale ramurilor, cu un grad de utilizare a capacităților de producție în industria extractivă și în sectorul producției și furnizării de energie electrică care depășește nivelul înregistrat în industria prelucrătoare.
Creștere de 0,9% a costurilor de producție – semnal al unui nou ciclu de ajustări moderate a prețurilor
Pe baza estimărilor agenților economici din sectorul industrial, CNSP estimează că în primul trimestru al anului curent costurile de producție au crescut cu 0,9% raportat la trimestrul IV 2024, evoluție susținută de o majorare de 1,8% a prețurilor pe piața externă.
Comparativ cu perioada ianuarie-martie 2024, prețurile de producție estimate sunt tot cu 0,9% mai mari. Avansul survine în contextul unei scăderi de aproximativ 0,3% a componentei interne, în timp ce prețurile pe piața externă au consemnat un avans de 4,1%, ”ceea ce ar putea semnala începutul unui nou ciclu de ajustări moderate ale prețurilor, corelat cu așteptările privind redresarea economică în a doua parte a anului”.
Conform datelor prelucrate din sondajul de conjunctură pentru sectorul industrial, agenții economici estimează o creștere de 1,4% a volumului creditelor acordate în primul trimestru al anului 2025 față de trimestrul IV 2024, în timp ce volumul creditelor restante este prognozat să rămână constant.
”Aceasta sugerează o stabilitate financiară relativă a sectorului industrial, cu o mai bună conformare în onorarea obligațiilor financiare”, potrivit CNSP.
Astfel, ponderea creditelor restante în total credite, în trimestrul I 2025 se estimează că se va menține la 1,2%, față de valoarea acestora înregistrată în trimestrul anterior, ceea ce poate indica o păstrare a calității portofoliului de credite, cu un impact pozitiv asupra stabilității financiare și performanței economice a agenților din industrie.
”Putem sublinia faptul că menținerea sub control a creditelor restante și stabilitatea forței de muncă reflectă capacitatea companiilor de a-și adapta strategiile într-un context economic volatil”, susțin analiștii CNSP.
(Citește și: ”BNR menține dobânzile, dar riscul de recesiune intră oficial pe radarul băncii centrale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
