duminică

22 mai, 2022

Comisia Europenă: Deficitul bugetar al României e 3,3% din PIB pe metodologia ESA. Cea care contează la procedura de deficit excesiv

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 februarie, 2019

România a avut în 2018 un deficit bugetar de 3,3% din PIB pe metodologia europeană (ESA) – reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană.

Metodologia europeană de calcul a deficitului nu ia în calcul o serie de venituri excepționale, așa-numitele venituri one-off, adică venituri conjuncturale, pe care executivul nu se poate baza în fiecare an.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a calculat un deficit bugetar de 2,88% din PIB, pe metodologia cash, după o serie de artificii și de trecere a unor cheltuieli din 2018 în 2019. 


Atunci când vine vorba însă despre lansarea procedurii de deficit excesiv împotriva unui stat membru UE, CE ține cont de nivelul deficitului ESA.

Din calculele Comisiei mai reiese că, în absența unor măsuri de corectare a finanțelor publice, deficitul bugetar va ajunge la 4,7% din PIB anul viitor.

Bugetul pe 2018 a fost cosmetizat cu ajutorul mai multor artificii care au permis Guvernului închiderea sa cu un deficit cash sub pragul de 3% cerut de UE.


Spre exemplu, în ultima lună a anului, în execuție au apărut patru miliarde de lei venituri încasate la capitolul ”alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergenței (față de doar 7,7 milioane de lei cu o lună înainte).

Aceste sume sunt aferente unor proiecte finanțate din fonduri publice, dar pentru care s-a cerut ulterior decontarea din fonduri europene, Guvernul solicitând acești bani de la Bruxelles pe ultima sută de metri, respectiv în decembrie.

De precizat este faptul că, pentru calcului deficitului din 2018, CE nu a luat în considerare veniturile aferente proiectelor încheiate în anii anteriori, chiar dacă banii au fost transferați anul trecut. Din calculele Consiliului Fiscal, doar 1,4 mld. lei s-ar reflecta ca venituri la nivelul anului 2018 în execuția bugetară ESA.

Totodată, rundele suplimentare de dividende solicitate companiilor de stat nu au fost luate în considerare în calculul deficitului ESA.

(Citiți și: ”Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție”)

Pe partea de cheltuieli, o diferență în calculul deficitului apare la capitolul impozit pe salarii și venit. Metodologia ESA se calculează ianuarie la ianuarie, așa încât include și impactul negativ al reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%, intrat în vigoare la începutul lui 2018, dar care s-a reflectat în execuția bugetară abia din februarie (în ianuarie de virează salariile pentru decembrie).

(Citiți și: ”Alarmă pe toată linia în comerțul exterior: gradul de acoperire a importurilor cu exporturi coboară sub nivelul din criza economică”)

În execuția din ianuarie 2019, Finanțele arată că au încasat circa două miliarde de lei la acest capitol bugetar, cu 1,2 miliarde de lei, respectiv 37,6% mai puțin decât în ianuarie 2018, așa încât în calculul deficitului ESA a intrat un an întreg de venituri reduse la acest capitol.

Un alt artificiu care a ajutat la încadrarea în țintă a deficitului cash, dar care a produs efecte în cazul deficitului ESA este amânarea plății unor pensii din decembrie pentru ianuarie.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Marea manipulare a realității fiscal-bugetare: consecințele concrete pentru companii”)

În ultima lună a anului trecut, datele Finanțelor arată că banii cheltuiți pentru asistență socială au fost de doar 7,3 miliarde de lei, cu 14,1% mai mici decât cele din decembrie 2017, o sumă improbabilă. În prima lună din 2019, suma a sărit la 10,3 miliarde de lei, cu 27,9% mai mult decât în ianuarie 2018.

Deviație de la MTO

În ceea ce privește deficitul structural, Comisia Europeană a calculat că acesta a fost de 3,3% din PIB anul trecut, iar în 2019 este estimat să ajungă la 3,4% din PIB, la fel ca deficitul bugetar.

Dacă România nu ia niciun fel de măsuri de corecție, deficitul structural va ajunge la 4,6% din PIB anul viitor, departe de ținta asumată de 1%.

La sfârșitul anului trecut, Comisia a recomandat României o ajustare anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019.

(Citiți și: ”Banchetul de Centenar, la nota de plată: cine, cu ce și din banii cui a hrănit această țară foarte bogată”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”În lumina evoluţiilor ulterioare şi a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnifi­cativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 şi se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 şi -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE”, se arată în documentul citat.

Reducerea soldului structural se poate realiza doar printr-o reducere treptată a deficitului bugetar la niveluri inferioare pragului maxim de 3% din PIB, respectiv o ajustare într-o direcție inversă față de cea în care se îndreaptă la ora actuală Guvernul, de creștere constantă a deficitului public.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Bine si care sunt consecintele ?
    Cum s-a vazut in domeniul justitiei, guvernantii nu tin cont de recomandari.
    Pana sa ia masuri concrete UE, tara se duce de rapa, economic si ca drepturi cetatenesti.
    Adevarata fata a celor ce conduc astazi Romania: ca borfasii marunti, Grapini a incercat sa masluiasca un vot in favoarea lui Kovesi !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Bine si care sunt consecintele ?
    Cum s-a vazut in domeniul justitiei, guvernantii nu tin cont de recomandari.
    Pana sa ia masuri concrete UE, tara se duce de rapa, economic si ca drepturi cetatenesti.
    Adevarata fata a celor ce conduc astazi Romania: ca borfasii marunti, Grapini a incercat sa masluiasca un vot in favoarea lui Kovesi !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: