Vânzările cu amănuntul din România au scăzut în luna octombrie cu -1,1% față de luna anterioară și cu -4,0% față de aceeași lună a anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
În același timp, conform cifrelor INS, în primele 10 luni ale anului consumul gospodăriilor (cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul) s-a temperat, afișând o creștere de doar +1,5% raportat la perioada similară, de 10 luni, din 2024.
”Vânzările au fost ușor sub așteptările noastre, deși și revizuirile de date influențează rezultatul. Prognozăm o încetinire a creșterii vânzărilor cu amănuntul la +0,8% în 2025, comparativ cu +8,6% în 2024. Consumul privat este probabil să rămână modest, întrucât creșterea salariilor reale este așteptată să rămână negativă”, arată Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR și analist Erste, într-un raport de analiză.
Consumul populației a fost lovit de majorările de taxe din vară, cu toate că se concretizează o stabilizare la nivelurile ridicate de consum din ultimul an. Luna august, prima lună cu noile cote majorate de TVA, a produs o scădere de 4% a consumului, dar o parte semnificativă din consumul discreționar s-a mutat în iulie, când cotele de TVA erau mai mici.
În același timp, încasările din TVA ale Guvernului s-au situat la 13,6 miliarde de lei în octombrie, cel mai ridicat nivel din istorie, iar luna noiembrie va marca cel mai probabil o creștere a consumului – luna noiembrie a fost marcată de Black Friday, eveniment sezonier relevant pentru consumatori și comercianți.
Lunile octombrie și noiembrie a adus și o stabilizare a încrederii consumatorilor, calculată printr-un indice (ESI) al Comisiei Europene, cu toate că nivelurile sunt scăzute din punct de vedere istoric. Acest proces de stabilizare este totuși urmat cel mai des de o revenire (vezi grafice mai jos).
Consumul este relevant pentru stabilizarea economiei, 60% din economie fiind dependentă de evoluția consumului. O potențială deteriorare a consumului populației după majorările de taxe aplicate companiilor de la 1 ianuarie 2026 și un posibil nou puseu de inflație după eventuale măsuri pe prețuri din partea companiilor pentru protejarea marjelor de profit reprezintă unul din marile riscuri la adresa dinamicii economiei. Un alt factor aici este anunțata plafonare a pensiilor și salariilor din domeniul public din 2026.
Datele de la INS – Stabilizare la achizițiile de bunuri nealimentare, proxy-ul pentru consumul discreționar
Per total, datele de la INS arată că vânzările de alimente au scăzut cu 0,9% față de luna anterioară și cu -6,9% față de anul trecut în octombrie, în timp ce cifra de afaceri pentru bunurile nealimentare a scăzut cu doar 0,4% față de luna anterioară și cu -2,2% față de luna octombrie din anul trecut. Vânzările de carburanți auto au scăzut cu -1,0% în raport cu luna septembrie și sunt pe un plus de +3,4% față de octombrie 2024.
Astfel, mare parte din scăderea anuală de -4% a vânzărilor cu amănuntul (oct. 2025 vs. oct. 2024) se datorează scăderii vânzărilor de bunuri alimentare (vezi grafic mai jos).
În același timp, conform analizei Erste, temperarea achizițiilor noi de bunuri nealimentare vine în condițiile temperării ritmului anual de creștere a creditării de consum, după un maxim atins în 2024.
”Încrederea consumatorilor a crescut ușor în octombrie, la -30,5 puncte de la -31,3 puncte, însă rămâne aproape de minimele istorice. Îmbunătățirile indicatorilor anticipativi și situații financiare îmbunătățite pentru lunile anterioare au compensat așteptările mai slabe privind achiziții mari viitoare. Recenta accelerare a inflației continuă probabil să apese asupra stării de spirit a consumatorilor”, mai comentează Ciprian Dascălu.
Acesta mai notează și îmbunătățirea ușoară a încrederii din rândul managerilor din comerțul cu amănuntul, care a urcat la -2,7 puncte în noiembrie de la -7,3 puncte în octombrie. Managerii au indicat o performanță mai bună a activității recente, perspective de afaceri mai optimiste și niveluri ale stocurilor în scădere, conform economistului.
Dascălu: Piața muncii dă semne de răcire
Acesta mai semnalează faptul că piața muncii dă semne de răcire. BNR semnala la rândul său reducerea efectivului de salariați din economie, în special din cauza pierderii de locuri de muncă în industrie.
”Rata medie a șomajului a urcat la 6,0% în perioada ianuarie–octombrie 2025, față de 5,5% pentru întregul an 2024. Creșterea salariilor reale a devenit negativă în a doua jumătate a anului, pe fondul inflației mai ridicate, și a ajuns la -5,3% în septembrie. Datele din sondaje indică, de asemenea, o slăbire a ritmului: indicatorul anticipațiilor privind ocuparea forței de muncă a scăzut la 99,9 în noiembrie, a doua valoare sub 100 de la al doilea val Covid din decembrie 2020. Intențiile de angajare s-au redus abrupt în industrie și servicii, în timp ce construcțiile și retailul au raportat perspective ușor mai bune. Între timp, îngrijorările consumatorilor privind șomajul în următoarele 12 luni s-au intensificat, atingând cel mai ridicat nivel din decembrie 2020”, mai arată Ciprian Dascălu.
(Citește și: ”Încrederea în economia României își revine – Noiembrie, prima lună de creștere după 7 luni de pesimism. Economist: ”Consumatorii încă resimt majorările de taxe din vară””)
(Citește și: ”Cât ar fi fost inflația, în octombrie, fără majorarea TVA și a accizelor și fără renunțarea la plafonarea prețului la energie? – Răspunsul dat de analiștii BCR”)
(Citește și: ”Mugur Isărescu, BNR: Nu cred că vom avea recesiune. Cursul nu va scădea sub 5 lei/euro. Piețele ne arată că avem un echilibru bun curs-dobânzi. Din vară n-am mai intervenit pentru a ajuta leul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
