La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

CNIPMMR acuză taxa pe cifra de afaceri: Contravine directivelor UE și reduce competitivitatea firmelor românești

de Razvan Diaconu 30.6.2017

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) acuză măsurile din noul program de guvernare, care „pune o mare presiune asupra mediului de afaceri”, fără ca acesta să fi fost consulat mai întâi, așa cum cer reglementările legale.

În primul rând, patronii avertizează în primul rând că impozitul pe cifra de afaceri „poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale UE, afectând direct volumul exporturilor”.

Totodată, noua taxă „va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile care investesc” și va bloca înființarea și dezvoltarea companiilor.

„În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor”, spune un comunicat al CNIPMMR.

Și experţii în fiscalitate remarcă faptul că niciun stat membru UE nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, cu excepţia unor prevederi aplicate doar pentru microîntreprinderi în câteva ţări, printre care şi România. Atunci când a implementat prevederile respective, România a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles, care a cerut ca această schemă să nu fie un mecanism general – aminteşte la rândul său Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală, PwC Europa de Sud-Est

„Potrivit legislației Uniunii Europene, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, „astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar”. Art. 401 al Directivei de TVA specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiția ca prin colectarea acestor impozite, drepturi și taxe să nu se dea naștere, în comerțul între statele membre, unor formalități legate de trecerea frontierelor”, spune Mihaela Mitroi, citată de Profit.ro.

Noi presiuni

De asemeni, patronii acuză faptul că înlocuirea cotei-unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global (care înlocuieşte, la rândul său impozitul pe gospodărie din programul de guvernare aprobat acum şase luni), ca şi declaraţiile de patrimoniu aferent „vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili”

Pe de altă parte, noul program de guvernare recunoaşte că abia în 2020 se va reduce timpul alocat de contribuabili interacţionării cu instituţiile statului, dar şi de cetăţeni în general.

Guvernul recunoaşte „explicit o creştere semnificativă a cheltuielilor birocratice şi administrative publice (cheltuieli materiale şi de personal rezultate din înregistrarea declaraţiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condiţiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care „veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit, potrivit sursei citate.

Creşterea fiscalităţii

CNIPMMR acuză creşterea fiscalităţii, prin:

  • majorarea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial de lucru,
  • instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei
  • modificările privind Pilonul II de pensii: „CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista
  • obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”;
  • impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017

Fără consultări, cu legi nerespectate

„Termenele de implementare a măsurilor din noul Program de guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalităţii, respectiv:

  • asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor „prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum şi
  • predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure ‘stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”, spune comunicatul patronilor de IMM-uri.

Pe de altă parte, CNIPMMR cere ca înainte de creşterea salariului minim „să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective,

  • cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ,
  • cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România.

Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi de fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceştia”, spune sursa citată.

Instabilitatea fiscală

„Instabilitatea reglementărilor fiscale va fi accentuată de modificarea legislaţiei privind colectarea TVA, prin introducerea de la 1 septembrie 2017 a unui „mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia”, ceea ce presupune încă o modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

  • Patronii IMM-urilor semnalează şi faptul că noul program de guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din programul anterior:
    amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic, până cel târziu la 1 iulie 2018, în condiţiile în care în Programul de guvernare anterior urma să fie dezbătut în primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 şi să intre în vigoare cel târziu de la 1 iulie 2017.
  • amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18% (1 ianuarie 2019, în loc de 1 ianuarie 2018) şi
  • amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online (la 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online, în loc de 1 ianuarie 2018).

În sfârșit, reprezentanţii CNIPMMR consideră că „măsurile ambițioase” ale noului guvern „necesită prudenţă şi analize de impact economic, fiscal şi bugetar”, inclusiv privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de beneficiile căruia ar urma să se bucure și IMM-urile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult

Stiri

CCR, formula completă pentru următorii 3 ani – Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au depus jurământul

Vladimir Ionescu

Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, nominalizările Camerei Deputaților și Senatului, au depus marți jurământul de învestitură în funcţia de judecători ai Curţii Constituţionale. Procurorul Gheorghe… Mai mult