România este reprezentată de 22 de instituții în World University Rankings 2026 Times Higher Education (THE), iar cele mai bine plasate (în intervalul 801 – 1.000) sunt ASE București și Universitatea de Medicină Carol Davila, tot din Capitală:
- Academia de Studii Economice din București (ASE) – un scor total între 35,5 și 38,9 puncte, cu un punctaj de 19,2 la calitatea predării și remarcându-se la capitolul calitatea cercetării – 81,5.
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București – scor total între 35,5 și 38,9, cu un punctaj de 26,1 la calitatea predării și 73,4 la calitatea cercetării.
România este reprezentată de Un număr de 22 de universități românești sunt prezente în clasament, cinci dintre ele plasându-se pe locuri din intervalul 1.001 – 1.500, iar restul al actegoria 1.500+:
În grupa 1.001 – 1.200 se află:
- Universitatea din București, cu un scor total între 32,1–35,4, cu un scor de 21,6 la calitatea predării și 58,4 la calitatea cercetării
- Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, cu scor total între 32,1–35,4, cu un scor de 26,1 la calitatea predării și 59,4 la calitatea cercetării
În grupa 1.201 – 15.00:
- Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca) – scor total între 27,3–32,0, cu o perspectivă internațională de 39,3.
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca – același interval, cu perspectivă internațională de 49,9, cel mai ridicat scor din România la acest capitol.
- USAMV Cluj-Napoca, tot între 27,3–32,0.
Universități cu scorurile cele mai mici (categoria 1.501+)
- Universitatea de Vest din Timișoara
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
- Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
- Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
- Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
- Universitatea „Grigore T. Popa” din Iași
- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
- Universitatea Ovidius din Constanța
- Universitatea Politehnica din București
- Universitatea Politehnica Timișoara
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
- Universitatea Transilvania din Brașov
- Universitatea din Craiova
- Universitatea din Oradea
Universitățile din SUA încă își mențin poziția
Clasamentul include 2.191 de instituții din 115 țări și teritorii.
În top 10 se află, din nou, doar instituții celebre din SUA și Marea Britanie, cu Oxford lider pentru al zecelea an consecutiv, grație indicatorului „mediul de cercetare”.
SUA ocupă din nou șapte dintre primele 10 locuri, cu Massachusetts Institute of Technology (MIT) conducând pe locul al doilea în clasamentul general.
Universitatea Princeton se remarcă însă, urcând pe cea mai înaltă poziție din istoria sa, locul al treilea, după îmbunătățiri semnificative ale scorurilor sale în ceea ce privește calitatea predării și a cercetării. Este al treilea an consecutiv în care Princeton își îmbunătățește clasamentul – o realizare deloc neglijabilă pentru o instituție care se află de obicei în top 10, unde diferențele de scor între universități sunt mici.
Cu toate acestea, Princeton este singura universitate din SUA care a obținut cel mai bun rezultat din istorie în acest an.
SUA mai ocupă șase locuri în top 20 și un total de 35 în top 100 – în scădere față de 38 anul trecut.
Deși domină în continuare topul 500, cu 102 instituții clasate, acesta este cel mai mic număr înregistrat vreodată. Scorul mediu al SUA a scăzut, iar 25 dintre instituțiile sale – mai multe decât în orice altă țară – au coborât la cele mai joase poziții din istorie, printre care Universitatea din Chicago (locul 15), Universitatea Columbia (locul 20) și Universitatea Duke (locul 28).
Experții se tem că performanța universităților americane va avea de suferit din cauza atacurilor administrației Trump
Aceste rezultate se referă la performanța universităților americane înainte de valul de atacuri fără precedent asupra învățământului superior din partea administrației Trump, majoritatea datelor din clasament referindu-se la anul academic 2023, iar doar sondajul privind reputația academică incluzând date din acest an.
Experții se tem că, pe măsură ce efectele acestor atacuri – care înseamnă niveluri mai scăzute de finanțare a cercetării și, potențial, un număr mai mic de studenți și cercetători internaționali – vor începe să apară în datele din spatele clasamentelor, situația se va agrava, iar performanța universităților de top din SUA va avea de suferit.
Ming Cheng, profesor de învățământ superior la Universitatea Sheffield Hallam, a declarat că, deși politicile lui Donald Trump în domeniul învățământului superior ar putea fi încă zădărnicite de rezistența internă sau de schimbările geopolitice, dezavantajele sunt clare.
„Dacă administrația Trump continuă să forțeze universitățile de top să se supună cerințelor sale, va avea loc un exod de creiere din instituțiile americane, ceea ce poate duce la scăderea în clasament.”
Succesul Universității Princeton a venit în detrimentul Universității Harvard, care se află deja sub o presiune imensă din partea Casei Albe și care a coborât la cea mai joasă poziție din ultimii șase ani – locul cinci ex aequo.
De fapt, Harvard se află la doar 0,1 puncte în spatele Universității Princeton și Cambridge, dar poziția sa în clasament va atrage totuși atenția, având în vedere că Trump a încercat să blocheze sute de milioane de dolari din finanțarea federală a universității și să îi interzică să înscrie studenți internaționali.
Deși acțiunile lui Trump ar putea accelera declinul existent al ponderii universităților de top din SUA, țara va rămâne în continuare foarte puternică și nu va „dispărea din peisaj” în curând, în special întrucât elita va dori în continuare să-și trimită copiii acolo, explică experții.
Reputația generală a instituțiilor de top din SUA rămâne puternică în ceea ce privește oferirea unei educații de înaltă calitate.
Semne alarmante și pentru Marea Britanie – se adâncește distanța între cercetarea la vârf și cea de nivel mediu
Există semne de îngrijorare și pentru Marea Britanie, deși într-o măsură mai mică decât în SUA.
Deși Oxford își păstrează poziția de lider și este urmată în top 10 de Universitatea din Cambridge (locul trei) și Imperial College London (locul opt), rezultatele sunt foarte inegale pentru restul țării.
Dintre cele 105 instituții din Marea Britanie care au fost evaluate în ultimii doi ani, 27% au coborât în clasament și doar 12% și-au îmbunățit indicatorii.
Împreună, scorul mediu al acestora a crescut cu doar o fracțiune de punct, iar 12 universități, printre care London School of Economics and Political Science (locul 52) și University of Warwick (locul 122), au coborât la cele mai joase poziții din istorie.
De asemenea, este pentru prima dată când numărul universităților britanice din topul mondial 500 a scăzut sub 50; în prezent, acesta este de 49.
În Marea Britanie, în general, se adâncește decalajul dintre calitatea cercetării de vârf, care continuă să se îmbunătățească, și calitatea medie a cercetării, care este în declin.
De asemenea, țara are scoruri medii mai mici în ceea ce privește proporția personalului internațional și raportul dintre numărul de studenți și cel de cadre didactice în acest an.
Toate aceste domenii riscă să se deterioreze și mai mult ca urmare a crizei actuale de finanțare a învățământului superior din Marea Britanie.
Irene Tracey, vicerectorul Universității Oxford, a recunoscut că realizarea instituției sale „vine într-un moment de tensiune reală pentru învățământul superior din Marea Britanie”.
„Menținerea unui sector dinamic și competitiv la nivel global necesită investiții și sprijin reînnoite, astfel încât universitățile să poată continua să stimuleze descoperirile, oportunitățile și creșterea economică pentru generațiile viitoare”, a afirmat ea.
Universitățile din Europa de Vest, în declin
Raportul Times Higher Education subliniază o tendință generală de declin a universităților europene, cu excepția celor din Regatului Unit și, în special, a celor din Franța, Germania și Țările de Jos.
În Germania, Ludwig-Maximilians-Universität München (LMU München) rămâne pe locul 34, iar Heidelberg coboară pe locul 48.
Dintre cele 48 de universități germane clasate, puține înregistrează creșteri semnificative.
În ceea ce privește Țările de Jos, toate cele douăsprezece universități sunt în declin. Delft University of Technology rămâne în fruntea clasamentului național (locul 57), dar Radboud University Nijmegen și Vrije Universiteit Amsterdam înregistrează cele mai slabe performanțe din istorie, pierzând fiecare peste zece locuri.
Regres semnificativ al instituțiilor de învățământ superior franceze
Deși Paris Sciences et Lettres (PSL) rămâne prima universitate din Franța, aceasta coboară de pe locul 42 pe locul 46 în clasamentul mondial, pierzând patru poziții într-un an.
Institutul Politehnic din Paris câștigă câteva poziții, dar rămâne în afara topului 50, iar Universitatea Sorbona, clasată tradițional în top 100, coboară acum sub acest prag.
THE subliniază că această erodare se datorează în principal unei scăderi a indicatorilor de cercetare și vizibilitate internațională. Universitățile franceze suferă de o lipsă structurală de resurse în comparație cu omoloagele lor anglo-saxone și de o fragmentare persistentă a peisajului universitar, în ciuda eforturilor de regrupare și de certificare „Inițiative de excelență”.
Studiul notează, de asemenea, că Franța se străduiește să atragă și să rețină cercetătorii internaționali, un criteriu determinant în notarea THE. În consecință, pierde teren în fața unor țări precum Germania sau Finlanda, care beneficiază de finanțare publică mai bună și sunt mai atractive pentru talentele străine.
Austria și statele nordice, în contracurent
În schimb, Austria se distinge în acest an: Universitatea din Viena intră pentru prima dată în topul mondial 100, susținută de o îmbunătățire semnificativă a scorurilor sale în cercetare și impact academic.
Țările nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia) continuă, de asemenea, să progreseze. Trei universități finlandeze își îmbunătățesc poziția, printre care Universitatea din Helsinki, care a urcat de pe locul 107 pe locul 101. Danemarca are nouă instituții în top 500, cel mai bun rezultat al său din 2016, iar Norvegia își menține prezența cu cinci universități clasate.
Aceste țări beneficiază de o politică de investiții continue în cercetare și cooperare internațională, un model adesea citat ca exemplu de Times Higher Education pentru stabilitatea și viziunea sa pe termen lung.
De asemenea, Turcia și Polonia și-au îmbunătățit scorul mediu cu peste un punct.
Universitățile din Asia își consolidează ascensiunea
Performanța universităților de top din Asia a stagnat pentru prima dată în 14 ani în clasamentul mondial al universităților realizat de Times Higher Education, în timp ce SUA continuă să înregistreze un declin chiar înainte ca efectele atacurilor administrației Trump asupra învățământului superior să se reflecte în date.
Deși există rezultate foarte bune în multe părți ale Asiei în clasamentul mondial al universităților THE 2026, universitățile de top din regiune sunt în stagnare.
Universitatea Tsinghua a rămas pe locul 12 pentru al treilea an consecutiv, Universitatea din Beijing a urcat doar un loc în acest timp și se află acum pe locul 13 pentru al doilea an consecutiv, iar Universitatea Națională din Singapore (NUS) nu a reușit să-și îmbunătățească poziția de anul trecut, când se afla pe locul 17. Numărul universităților chineze din top 200 este, de asemenea, constant, la 13 universități pentru al treilea an consecutiv.
China și Singapore își consolidează poziția în top 20. Universitatea Tsinghua și Universitatea Peking se mențin pe locurile 14 și 17, respectiv, în timp ce Universitatea Națională din Singapore (NUS) rămâne pe primul loc în Asia (locul 12).
Hong Kong ocupă un număr record de șase locuri în top 200, ca urmare a îmbunătățirii reputației în domeniul învățământului și a raportului dintre numărul de studenți și cel al cadrelor didactice, iar toate cele șase instituții care au fost clasate atât în acest an, cât și în anul trecut, au înregistrat îmbunătățiri.
Coreea de Sud a înregistrat o creștere semnificativă în toate cele patru indicatori de calitate a cercetării și are acum un număr record de patru instituții în top 100.
Universitatea din Tokyo urcă pe locul 26, cea mai înaltă poziție din istoria sa, deși reprezentarea Japoniei în fruntea clasamentului a scăzut ușor, doar 4% dintre instituțiile sale îmbunătățindu-și poziția față de anul trecut.
În schimb, 21% dintre universitățile chineze au urcat în clasament în acest an, iar scorul mediu al țării a crescut cu un punct întreg. Acum are cinci universități în top 40, față de trei anul trecut, și 35 în top 500 – mai multe decât Australia. Un total de 18 instituții chineze au obținut cel mai bun clasament din istorie, mai mult decât orice altă națiune.
Urmărește-ne pe Google News
