fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Cine şi cum ne frânează ieşirea din recesiune

de Marin Pana 25.4.2011

OLTCHIM

Motivul principal pentru care România se chinuie să iasă din recesiune este evoluţia slabă a industriei chimiceşi a combustibililor. Contrar tendinţei generale de creştere a exporturilor şi de îmbunătăţire a balanţei comerciale, deficitul cumulat al segmentelor de produse chimice şi combustibili şi lubrifianţi a urcat în 2010 a urcat la 75% din totalul deficitului consemnat în comerţul exterior. După care, în 2011 a „reuşit” contraperformanţa de a ajunge la nu mai puţin de 230% !!

Mai precis, la un deficit total de 39,8 miliarde lei înregistrat pe 2010 (normele Eurostat prevăd calculul comerţului exterior în monedă naţională), 16,9 miliarde lei a reprezentat soldul negativ la produse chimice şi 11,6 miliarde lei soldul negativ la combustibili şi lubrifianţi. Adică exact zona în care preţurile au luat-o razna la finele anului.

Rămânerea în urmă a industriei de profil se explică prin faptul că investiţiile absolut necesare în cercetare şi utilaje performante au fost departe de necesarul menţinerii competitivităţii întreprinderilor româneşti. Investitorii străini au preferat să păstreze funcţionale doar capacităţile cu valoare adăugată mai redusă şi au ales să dezvolte capacităţile performante la ei acasă. Cazurile Oltchim, unde statul a redevenit majoritar după o conversie a datoriilor în acţiuni, şi Arpechim, deţinută de OMV Petrom şi pe cale de a fi închisă sunt elocvente.

Astfel, pe primele două luni din 2011 s-a ajuns în situaţia ca deficitul comercial pe zona de chimie şi petrochimie (3,83 miliarde lei) să fie de peste două ori mai mare decât cel total (1,66 miliarde lei).

Pe de o parte, România reuşeşte să obţină rezultate net pozitive pe segmentul de maşini şi echipamente de transport (cu 42,2% din total exporturi, 34,6% la total importuri şi un sold pe plus de 1,38 miliarde lei), să menţină aproape echilibrat schimbul de alte produse manufacturate ( 33,1% la 31,2% şi un minus de doar 0,21 miliarde lei, explicabil prin faptul că importurile totale sunt mai mari decât exporturile) dar pierde tot acest câştig realmente impresionant prin sincopa din chimie ( „scoruri” 6,7% la 9,7% la combustibili şi un dezastruos 6,2% la 14,2% la produse chimice).

Am prezentat toate aceste cifre pentru a vedea cum poate fi anulat şi inversat avantajul dobândit pe trei sferturi din schimburile comerciale în mod concentrat, pe o singură ramură economică lăsată la mila Domnului ( mă rog, a investitorilor străini, şi nu numai, care „optimizează” închizând capacităţi de producţie la noi, şi a statului, care nu poate investi din lipsă de bani sau sub ameninţarea acordării unor ajutoare considerate ilegale de către UE)

În fine, trebuie subliniat că tocmai închiderea masivă a unor întreprinderi poluante moştenite din vremea lui Ceauşescu şi prinse în statistica internaţională trecută ne dă dreptul să comercializăm acele certificate de mediu de pe urma cărora statul ar putea obţine cel puţin 1,5 miliarde euro.

Doar că fără emisii de carbon nu avem nici producţie, nu avem nici slujbele aferente, nici creşterea de PIB corespunzătoare şi nici dreptul de a mai dezvolta emisii de carbon fără plată pe viitor. Avem, în schimb, un deficit „a la long” în comerţul exterior, cu presiunea ce rezultă pe curs şi pe atragerea de alte investiţii străine, pentru acoperirea deficitului de cont curent. Şi preţuri tot mai internaţionale la carburanţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2011

2 comentarii

  1. economity.com
    26.4.2011, 11:59 am

    Cine şi cum ne frânează ieşirea din recesiune » CursDeGuvernare.ro…

    Motivul principal pentru care România se chinuie să iasă din recesiune este evoluţia slabă a industriei chimiceşi a combustibililor. Contrar tendinţei generale de creştere a exporturilor şi de îmbunătăţire a balanţei comerciale, deficitul c…

  2. O zi obişnuită – 26 Aprilie / “300.000 de salariaţi au dispărut din economie” « Politeía
    26.4.2011, 5:19 pm

    […] Cine şi cum ne frânează ieşirea din recesiune. Motivul principal pentru care România se chinuie să iasă din recesiune este evoluţia slabă a industriei chimiceşi a combustibililor. Contrar tendinţei generale de creştere a exporturilor şi de îmbunătăţire a balanţei comerciale, deficitul cumulat al segmentelor de produse chimice şi combustibili şi lubrifianţi a urcat în 2010 a urcat la 75% din totalul deficitului consemnat în comerţul exterior. După care, în 2011 a „reuşit” contraperformanţa de a ajunge la nu mai puţin de 230% !! Mai precis, la un deficit total de 39,8 miliarde lei înregistrat pe 2010 (normele Eurostat prevăd calculul comerţului exterior în monedă naţională), 16,9 miliarde lei a reprezentat soldul negativ la produse chimice şi 11,6 miliarde lei soldul negativ la combustibili şi lubrifianţi. Adică exact zona în care preţurile au luat-o razna la finele anului. Rămânerea în urmă a industriei de profil se explică prin faptul că investiţiile absolut necesare în cercetare şi utilaje performante au fost departe de necesarul menţinerii competitivităţii întreprinderilor româneşti. Investitorii străini au preferat să păstreze funcţionale doar capacităţile cu valoare adăugată mai redusă şi au ales să dezvolte capacităţile performante la ei acasă. Cazurile Oltchim, unde statul a redevenit majoritar după o conversie a datoriilor în acţiuni, şi Arpechim, deţinută de OMV Petrom şi pe cale de a fi închisă sunt elocvente. Astfel, pe primele două luni din 2011 s-a ajuns în situaţia ca deficitul comercial pe zona de chimie şi petrochimie (3,83 miliarde lei) să fie de peste două ori mai mare decât cel total (1,66 miliarde lei). Ai multe pe Curs de Guvernare. […]

Lăsați un comentariu


Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult

Stiri

75 de ani de la primul atac cu bombă atomică din istorie

Iulian Soare

Japonia marchează joi 75 de ani de la primul atac cu bombă atomică, la Hiroshima, unde clopotele au bătut în semn de omagiu pentru cei… Mai mult

Stiri

Dificultăți de „resincronizare la sistemul energetic” a Unității 1 a CNE Cernavodă, după lucrările de mentenanță

Adrian N Ionescu

Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că a reușit „resincronizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Naţional (SEN), după remedierea cauzei care a condus la desincronizarea… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Școala începe pe 14 septembrie, majoritatea localităților intră în scenariul verde. Organizarea se decide în plan local, în funcție de situația epidemiologică

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că anul școlar 2020-2021 va începe la termen, pe data de 14 septembrie, dar că forma de învățământ ca… Mai mult

Stiri

BCR revizuiește în creștere prognoza de PIB pe T2, după rezultatele bune din comerț

Alexandra Pele

BCR a revizuit în creștere prognoza de PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul unor rezultate mai bune în ceea ce… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,5% pe an. Evaluările băncii centrale

Vladimir Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,5% pe an de la nivelul anterior de 1,75% pe an,… Mai mult

Europa

Proiect Comisia Europeană: Ținta de energie regenerabilă pentru 2030 ar putea creşte de la 32% până la 50%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a pus în dezbatere publică două proiecte de revizuire a unor directive, privind energia regenerabilă respectiv eficiența energetică, pentru a grăbi aplicarea Pactului… Mai mult