Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Cifrele vacanţei. Turismul românesc– megapotenţial cu minirezultate

de Marin Pana 3.7.2011

HERCULANE: un simbol al turismului românesc mai puternic decât frunza naţională

România se situează pe ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria, 7 ori mai mici decât în polonia sau cehia şi de 15 ori mai mici decât în Turcia, grecia sau Austria.

Asta în pofida poziţiei şi configuraţiei sale geografice, şi a faptului că România dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistică între ţările Europei Centrale şi de Est, cu circa 4.000 de unităţi de cazare. În schimb numărul de turişti şi numărul de înnoptări rămân foarte scăzute.

De aceea, aportul turismului românesc la economia naţională este foarte redus dacă ne raportăm la alte ţări din vecinătate.Contribuţia sectorului turistic la PIB a crescut de la 1,5% în 2001 la 2% în 2004 şi s-a plafonat undeva în jur dela 3,5% pe ultimii trei ani.

Valoarea apare ca nesemnificativă dacă se au în vedere contribuţii ale turismului de peste 10% din PIB realizate de alte ţări precum Ungaria sau Polonia. Pondere pe care o vizează şi actualul ministru de resort, Elena Udrea pentru anul 2015 dar este foarte greu de crezut că se va transpune în realitate.

În sectorul IMM-urilor, mai puţin de 5% din cifra de afaceri a sectorului provine din activităţile turistice. Cele mai importante unităţi turistice sunt în continuare companiile hoteliere şi marile lanţuri de restaurante. Mare parte cu o bază materială învechită şi cu structuri concentrate pe zona de 2 – 3 stele, nu 3 – 4 stele cum se obişnuieşte la nivel internaţional.

Este de remarcat şi faptul că sursa a peste 50% din investiţiile în turism reprezintă reinvestirea profitului obţinut din alte afaceri. Adică afacerile se dezvoltă în cea mai mare parte din fondurile proprii pe măsură ce cresc şi nu din credite luate pentru a valorifica rapid oportunităţile apărute.

Pentru a vă forma o imagine asupra performanţelor turismului românesc, sunt utile câteva date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare exprimat în procente din total capacitate ( “gradul de ocupare” ) variază pe parcursul anului de la 15-16% în luna ianuarie şi până la cel mult 35% în luna august.

La asemenea indicatori economici, nu e de mirare că se lucrează cu costuri de operare mari sau calitatea serviciilor are de suferit. În plus, nici infrastructura nu favorizează deplasarea turiştilor la mai multe obiective în perioada de vacanţă deja aleasă.

Un factor-cheie este chestiunea raportărilor eronate, menite să permită desfăşurarea activităţii la negru, fără plata corespunzătoare a taxelor. Cu cât avem de-a face cu unităţi mai mici, pensiuni, hosteluri, minihoteluri, campinguri, cabane etc., fenomenul este mai greu de controlat. N-ar fi exclus ca şi ponderea reală a turismului în PIB să fie ceva mai consistentă, dar, în lipsa unor date certe, nu se pot face decât presupuneri.

Oficial, numărul de înnoptări pe lună variază undeva între 700 de mii în ianuarie şi 2,5 milioane în august, ceea ce înseamnă extrem de puţin pentru o ţară cu populaţia României. Mai mult, balanţa turistică ne este net defavorabilă, cu o medie în ultimele 12 luni de circa 620 de mii de vizitatori străini şi de 900 de mii de plecări ale românilor în străinătate.

Cea mai mare parte a acestor intrări şi ieşiri sunt date de micul trafic de frontieră, ceea ce explică de ce topul vizitatorilor este dominat de Ungaria şi Bulgaria, care reprezintă cam o treime din “turişti”. Într-o lună de vârf, precum august, cam câte 5% din total este dat de polonezi şi germani, 4% de italieni, 2% de austrieci şi 1% de britanici, la care se adaugă în jur de 2% nord-americani şi asiatici.

Mai neplăcut pentru balanţa de plăţi este că numărul mediu de nopţi de cazare este mai mic în cazul turiştilor care vin în România şi mai mare în cazul românilor care pleacă peste hotare. Explicaţia obiectivă este dată de costurile de transport relativ mai ridicate pentru veniturile noastre, care impun repartizarea lor pe un număr mai mare de zile petrecute afară din ţară.

Pe de altă parte, se manifestă un fenomen de plasare inversă a preţurilor care nu ne avantajează per total. Dacă preţurile la cazare şi masă sunt cel puţin egale sau mai mari la noi, cheltuielile adiacente se fac la un cost considerabil mai mic. Îndeosebi în cazul destinaţiilor din Occident, costurile sunt rezonabile pentru serviciile de bază, dar se obţin sume importante din serviciile suplimentare şi achiziţionarea de produse.

Pe primele patru luni din 2011, balanţa turismului a rămas deficitară, cu 287 milioane euro încasări de la turiştii străini şi 377 milioane euro cheltuieli ale turiştilor români în străinătate. Ceea ce a dat un sold negativ de 90 milioane euro şi o situaţie în care la trei lei încasaţi dăm patru lei pentru deplasări în străinătate.

Cât despre turismul intern, acesta este puţin dezvoltat prin comparaţie cu ţările din UE, atât din cauza veniturilor reduse ale potenţialolor turişti, cât şi din motive culturale şi de slabă promovare. Rezultatul este irosirea unor importante resurse naturale şi pierderea unui număr considerabil de locuri de muncă, ce ar fi aproape certe într-o ţară cu un sistem turistic dezvoltat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2011

Un raspuns

  1. Blogosfera Saptămânii: 3 / 7 – 9 / 7 « Politeía
    10.7.2011, 6:57 am

    […] Valoarea apare ca nesemnificativă dacă se au în vedere contribuţii ale turismului de peste 10% din PIB realizate de alte ţări precum Ungaria sau Polonia. Pondere pe care o vizează şi actualul ministru de resort, Elena Udrea pentru anul 2015 dar este foarte greu de crezut că se va transpune în realitate. Citeste mai departe! […]

Lăsați un comentariu


Europa

Germania testează teama de recesiune a investitorilor cu obligaţiuni la dobândă zero pe 30 de ani

Adrian N Ionescu

Guvernul german va emite miercuri titluri de stat în valoarea de 2 miliarde de euro, cu scadenţa în 2050 şi cu 0% dobândă (cupon), după… Mai mult

Stiri

Declarația comună Trump – Iohannis, după întâlnirea de la Casa Albă

Iulian Soare

Declarația comună dată publicității după îmtâșlnirea de la Casa Albă dintre președinții Donald Trump și Klaus Iohannis lasă să se întrevadă obicetivele pe care cei… Mai mult

Stiri

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen respinge ideea vânzării Groenlandei

Vladimir Ionescu

Preşedintele SUA, Donald Trump, și-a amânat întrevederea cu premierul danez Mette Frederiksen, fixată pentru începutul lunii septembrie, după ce şefa Guvernului de la Copenhaga a… Mai mult

Stiri

Statul nu-i poate convinge pe acționarii privați ai Transelectrica să-i majoreze capitalul social. Compania a pierdut bani din cauza Guvernului

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei nu a reușit să-i convingă pe acționari privați de la Transelectrica să vină la AGA, ca să voteze pentru o majorare de capital… Mai mult

Mobile sticky

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie… Mai mult

Stiri

Întâlnire Viorica Dăncilă – Ursula von der Leyen – România nu știe încă ce portofoliu va deține în viitoarea Comisie Europeană

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În urma întâlnirii, premierul român a postat pe… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților, convocată în sesiune extraordinară

Vladimir Ionescu

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a anunțat marți că a convocat pentru săptămâna viitoare o ședință a conducerii care să stabilească programul de lucru al… Mai mult