Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Cifrele vacanţei. Turismul românesc– megapotenţial cu minirezultate

de Marin Pana 3.7.2011

HERCULANE: un simbol al turismului românesc mai puternic decât frunza naţională

România se situează pe ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria, 7 ori mai mici decât în polonia sau cehia şi de 15 ori mai mici decât în Turcia, grecia sau Austria.

Asta în pofida poziţiei şi configuraţiei sale geografice, şi a faptului că România dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistică între ţările Europei Centrale şi de Est, cu circa 4.000 de unităţi de cazare. În schimb numărul de turişti şi numărul de înnoptări rămân foarte scăzute.

De aceea, aportul turismului românesc la economia naţională este foarte redus dacă ne raportăm la alte ţări din vecinătate.Contribuţia sectorului turistic la PIB a crescut de la 1,5% în 2001 la 2% în 2004 şi s-a plafonat undeva în jur dela 3,5% pe ultimii trei ani.

Valoarea apare ca nesemnificativă dacă se au în vedere contribuţii ale turismului de peste 10% din PIB realizate de alte ţări precum Ungaria sau Polonia. Pondere pe care o vizează şi actualul ministru de resort, Elena Udrea pentru anul 2015 dar este foarte greu de crezut că se va transpune în realitate.

În sectorul IMM-urilor, mai puţin de 5% din cifra de afaceri a sectorului provine din activităţile turistice. Cele mai importante unităţi turistice sunt în continuare companiile hoteliere şi marile lanţuri de restaurante. Mare parte cu o bază materială învechită şi cu structuri concentrate pe zona de 2 – 3 stele, nu 3 – 4 stele cum se obişnuieşte la nivel internaţional.

Este de remarcat şi faptul că sursa a peste 50% din investiţiile în turism reprezintă reinvestirea profitului obţinut din alte afaceri. Adică afacerile se dezvoltă în cea mai mare parte din fondurile proprii pe măsură ce cresc şi nu din credite luate pentru a valorifica rapid oportunităţile apărute.

Pentru a vă forma o imagine asupra performanţelor turismului românesc, sunt utile câteva date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare exprimat în procente din total capacitate ( “gradul de ocupare” ) variază pe parcursul anului de la 15-16% în luna ianuarie şi până la cel mult 35% în luna august.

La asemenea indicatori economici, nu e de mirare că se lucrează cu costuri de operare mari sau calitatea serviciilor are de suferit. În plus, nici infrastructura nu favorizează deplasarea turiştilor la mai multe obiective în perioada de vacanţă deja aleasă.

Un factor-cheie este chestiunea raportărilor eronate, menite să permită desfăşurarea activităţii la negru, fără plata corespunzătoare a taxelor. Cu cât avem de-a face cu unităţi mai mici, pensiuni, hosteluri, minihoteluri, campinguri, cabane etc., fenomenul este mai greu de controlat. N-ar fi exclus ca şi ponderea reală a turismului în PIB să fie ceva mai consistentă, dar, în lipsa unor date certe, nu se pot face decât presupuneri.

Oficial, numărul de înnoptări pe lună variază undeva între 700 de mii în ianuarie şi 2,5 milioane în august, ceea ce înseamnă extrem de puţin pentru o ţară cu populaţia României. Mai mult, balanţa turistică ne este net defavorabilă, cu o medie în ultimele 12 luni de circa 620 de mii de vizitatori străini şi de 900 de mii de plecări ale românilor în străinătate.

Cea mai mare parte a acestor intrări şi ieşiri sunt date de micul trafic de frontieră, ceea ce explică de ce topul vizitatorilor este dominat de Ungaria şi Bulgaria, care reprezintă cam o treime din “turişti”. Într-o lună de vârf, precum august, cam câte 5% din total este dat de polonezi şi germani, 4% de italieni, 2% de austrieci şi 1% de britanici, la care se adaugă în jur de 2% nord-americani şi asiatici.

Mai neplăcut pentru balanţa de plăţi este că numărul mediu de nopţi de cazare este mai mic în cazul turiştilor care vin în România şi mai mare în cazul românilor care pleacă peste hotare. Explicaţia obiectivă este dată de costurile de transport relativ mai ridicate pentru veniturile noastre, care impun repartizarea lor pe un număr mai mare de zile petrecute afară din ţară.

Pe de altă parte, se manifestă un fenomen de plasare inversă a preţurilor care nu ne avantajează per total. Dacă preţurile la cazare şi masă sunt cel puţin egale sau mai mari la noi, cheltuielile adiacente se fac la un cost considerabil mai mic. Îndeosebi în cazul destinaţiilor din Occident, costurile sunt rezonabile pentru serviciile de bază, dar se obţin sume importante din serviciile suplimentare şi achiziţionarea de produse.

Pe primele patru luni din 2011, balanţa turismului a rămas deficitară, cu 287 milioane euro încasări de la turiştii străini şi 377 milioane euro cheltuieli ale turiştilor români în străinătate. Ceea ce a dat un sold negativ de 90 milioane euro şi o situaţie în care la trei lei încasaţi dăm patru lei pentru deplasări în străinătate.

Cât despre turismul intern, acesta este puţin dezvoltat prin comparaţie cu ţările din UE, atât din cauza veniturilor reduse ale potenţialolor turişti, cât şi din motive culturale şi de slabă promovare. Rezultatul este irosirea unor importante resurse naturale şi pierderea unui număr considerabil de locuri de muncă, ce ar fi aproape certe într-o ţară cu un sistem turistic dezvoltat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2011

Un raspuns

  1. Blogosfera Saptămânii: 3 / 7 – 9 / 7 « Politeía
    10.7.2011, 6:57 am

    […] Valoarea apare ca nesemnificativă dacă se au în vedere contribuţii ale turismului de peste 10% din PIB realizate de alte ţări precum Ungaria sau Polonia. Pondere pe care o vizează şi actualul ministru de resort, Elena Udrea pentru anul 2015 dar este foarte greu de crezut că se va transpune în realitate. Citeste mai departe! […]

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult