DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult›
09.02.2021
Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult›
09.02.2021
Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult›
09.02.2021
Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult›
08.02.2021
Cifrele seci ale Educației: Cât s-a lărgit groapa dintre rural și urban. Statul nu are soluţii
de Mariana Bechir 21.9.2015
Învăţământul din rural rămâne departe de media înregistrată în urban la toţi indicatorii de calitate:
- ponderea profesorilor calificaţi,
- rezultatele elevilor
- abandonul şcolar
- dotarea cu computere
– arată şi ultimul raport al Agenţiei Române de asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declară pentru cursdeguvernare.ro că nu vede soluţii pentru rural până când nu cresc salariile profesorilor.
Raportul: Cifrele seci ale învăţământul din rural
- 47,5% din elevii aflaţi în clasele I – VIII învaţă în şcoli din sate şi comune
- 30% din elevii de la ţară abandonează timpuriu şcoala, procentul fiind de 3 ori mai mare decât cel înregistrat în urban (care se situează sub media europeană)
- 20% dintre absolvenţii de opt clase se opresc la acest nivel de studii, nu urmează liceul sau o şcoală profesională
- 80% din mediile sub 5 de la Evaluarea Naţională 2015 au fost obţinute în rural
- media este 13 elevi pentru un cadru didactic
- 2% din unităţi nu au niciun computer, iar media este 7,5 computere la 100 de elevi
- computerele sunt folosite în activitatea cu elevii la mai puţin de o treime din orele planificate
- aproximativ 90% din cadrele didactice fără calificare care predau lucrează în şcoli din mediul rural
- 4.000 de şcoli nu au autorizaţie sanitară de funcţionare
Inegalităţile se adâncesc
În timp ce statul nu reuşeşte să găsească o soluţie pentru aceşti elevi, nici familiile nu reuşesc să-i ajute pe aceşti copii să recupereze golurile de la clasă.
Statisticile arată o pondere în creştere a copiilor din rural proveniţi din familii cu probleme şi o scădere a studiilor medii ale părinţilor din rural. De exemplu, dacă în 2000 1,3% din elevii din învăţământul preuniversitar de la ţară aveau părinţi cu studii superioare, acum procentul este de 0,7%.
Cei care sunt acum în clasele I-VIII, sunt urmaşii unei generaţii care, la rândul ei, a prins dezintegrarea sistemului de educaţie din rural şi rate mari de abandon.
În paralel, la oraşe creşte procentul copiilor cu părinţi având studii universitare.
Ministrul Câmpeanu: Salarii pentru profesori
Problema clădirilor în care funcţionează şcolile din sate şi comune va fi rezolvată până în septembrie 2018, când nu ar trebui să mai există vreo unitate fără autorizaţie sanitară, potrivit declaraţiilor făcute de ministrul Sorin Cîmpeanu, pentru cursdeguvernare.ro.
Fără soluţie rămâne însă calitatea predării, pentru că este imposibil să găseşti cadre didactice bune care să accepte nu doar salariul foarte mic din învăţământ, dar şi condiţiile din rural.
“Atâta timp cât avem salarii de 830 de lei, la intrarea în sistem, vorbesc de salariul net (…) cariera de profesor, îndeosebi în mediul rural, nu va fi suficient de atractivă.
Eu, de exemplu, oricâtă dragoste aș avea pentru educație, dacă aș fi în situația unui absolvent de învățământ superior, nu m-aș mai duce.
Am ales cariera didactică, mă bucur foarte mult că am făcut acest lucru, dar dacă aș fi pus în situația unei noi alegeri, având varianta unui salariu x în educație sau de 5 ori x în alt domeniu, susținând că este nevoie de o discuție fără accente de ipocrizie, aș alege categoric a doua variantă, ca mulți alți tineri”, a declarat Sorin Cîmpeanu, pentru cursdeguvernare.ro.