La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

Christine Lagarde la București: Temele ”elevului model” al austerității și beneficiile ”școlarizării” sale

de Razvan Diaconu 15.7.2013

Christine Lagarde, directorul FMI, se află luni și marți la București unde se va întâlni cu autoritățile guvernamentale si va ține un discurs despre o nouă paradigmă de creștere economică.

România a finalizat în perioada 2009-2013 două acorduri cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, în valoare totală de 25,2 miliarde de euro, din care a tras efectiv 18,9 miliarde de euro. Banii au venit, însă, stabilizarea macroeconomică și consilidarea ugetară pe care le-au presupus scrisorile de intenție au însemnat costuri și pentru populație și pentru antreprenorii privați.

Vizita la București a directorului general al FMI, Christine Lagarde, are nu doar semnificația unui preambul la încheierea unui nou acord, ci și o simbolistică a relației fluente cu Fondul: România s-a dovedit a fi ”elevul model”, îndeosebi în ce privește promptitudinea cu care și-a făcut temele la reducerea deficitului bugetar, reprezentând un exemplu folosit tot mai des de către susținătorii austerității.

Primul acord finalizat cu FMI: Banii și destinația lor

În mai 2009, Boardul FMI a aprobat un acord de împrumut solicitat de România, în valoare de 12,9 miliarde de euro. Acestora li s-au adăugat, la pachet, 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană și 1 miliard de euro de la Banca Mondială, rezultând un total de 19,9 miliarde de euro.

Acordul s-a finalizat în martie 2011, România trăgând aproape toate tranșele de împrumut, cu excepția ultimei tranșe de la FMI, de 1 miliard de euro, pe care a rezervat-o, însă, ca precauție.

Din banii luați cu împrumut, circa 70% au mers la Banca Națională, iar 30% la Guvern. Din banii ajunși la BNR, au fost împrumutate băncile comerciale pentru a-și menține expunerea pe România și a continua finanțarea economiei naționale, în speță, prin credite acordate Guvernului.

De asemenea, prin consolidarea rezervelor, BNR a căpătat marjă de manevră pentru menținerea monedei naționale într-un curs de schimb rezonabil de sub 4,5 lei pentru un euro.

Pe de altă parte, cei 30% intrați direct din împrumutul extern la Guvern, a fost finanțat deficitul bugetar.

Din pachet de asistență financiară cu FMI, CE și Banca Mondială, România va însuma un serviciu al datoriei acumualat de 9,8 miliarde de euro, până în anul 2023, cu un vârf de sarcină în anul 2015, de 1,82 miliarde de euro – rate de capital, dobânzi și comisioane, potrivit unor date de la Ministerul Finanțelor.

Până acum, România a achitat deja 1,6 miliarde de euro, în cadrul acestui acord.

Al doilea acord cu FMI

Al doilea acord cu Fondul a fost aprobat de board în martie 2011, odată cu finalizarea primului.

Al doilea acord de asistență financiară a avut o valoare totală de 5,3 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro de la FMI, 1,4 miliarde de euro de la CE și 0,4 miliarde de la BM.

România a tratat toate tranșele acordului ca fiind de precauție și nu a tras niciun ban, însă un comision de angajament de 0,3% pe an tot se plătește.

Acordul a fost finalizat în 26 iunie 2013, cu derogări acceptate de FMI.

Austeritatea, ca metodă de respectare a acordurilor:

Respectarea indicatorilor macroeconomici și financiari la care s-au angajat guvernele României prin scrisorile de intenție și acordurile cu FMI și Comisia Europeană au presupus  măsuri pe trei paliere.

  1. Pe de o parte, politici bugetare austere și măsuri de restrângere drastică a cheltuielilor publice.
  2. Pe de altă parte, au presupus emiterea unui legislații de bază privind salarizarea în sectorul public, reforma pieței muncii, sistemul de pensii.
  3. În al treilea rând, guvernele s-au angajat, cu un succes foarte limitat, la restructurarea companiilor de stat și la restrângerea arieratelor în economie.
  • În lunile octombrie-decembrie 2009, bugetarii au fost trimiși câte 6 zile în concediu fără plată, statul economisind astfel circa 250 de milioane de euro. De asemenea, au fost eliminate primele de Sărbători și al XIII-lea salariu.
  • În noiembrie 2009, Guvernul trece prin angajarea răspunderii prima lege-cadru a salarizării bugetarilor. Legea introducea grile de salarizare astfel încât raportul dintre cel mai mici și celo mai mare salariu din sectorul bugetar să fie de 1 la 12. Ulterior, Guvernul a venit cu noi legi sau ordonanțe de aplicare a Legii-cadru, astfel încât coeficienții de ierarhizare să nu se aplice în întregime, pentru ca salariile să nu crească peste limitele anvelopei salariale din sector. În 2010, printr-o altă lege-cadru a salarizării unitare (284/2010), discrepanța dintre salarii a crescut la 1 la 15.
  • Începând cu august 2010, salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, iar TVA a crescut de la 19% la 24%. De asemenea, în sectorul bugetar a fost eliminată plata orelor suplimentare lucrate (urmând să fie compensate cu zile libere). Din 2011, bugetarii au recuperat 10 puncte procentuale, iar apoi, în două reprize, din septembrie 2012 și ianuarie 2013, au primit și restul de 15 puncte procentuale.
  • Codul Muncii. În anul 2011, Guvernul Boc și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru noul Cod al Muncii. Legea dă angajatorilor posibilitatea să-și concedieze angajații mai ușor, extinde utilizarea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată, mărește perioada de probă a angajaților, introduce programul de lucru de 48 de ore pe săptămână, elimină protecția de care beneficiau salariații cu funcții de conducere în sindicate.
  • Codul de dialog social. În aprilie 2011, Guvernul Boc și-a angajat răspunderea pentru noul Cod de dialog social. legea majorează de la 33% la 50% pragul de la care sindicatele devin reprezentative în funcție de numărul membrilor într-o unitate. Ulterior, printr-o hotărâre de guvern, sectoarele de activitate ale economiei se modifică astfel încât unele dintre federațiile sindicale reprezentative pe ramuri și-au pierdut reprezentativitate, ca urmare a unui afect de diluare.
  • În decembrie 2010, Guvernul Boc și-a angajat răspunderea și pentru recalcularea pensiilor militarilor. Prin Legea 263/2010, Guvernul a eliminat pensiile speciale din Armată și Ministerul de Interne, astfel încât beneficiarii să primească sume conforme cu contribuțiile plătite. Astfel, susținea Guvernul atunci, militarii cu stagiu complet de muncă în Armată s-au ales cu pensiile majorate, iar cei cu stagiu incomplet cu pensiile tăiate. Din octombrie 2013, printr-o lege adoptată de Parlament militarilor și polițiștilor cărora le fuseseră reclaculate în jos pensiile le vor fi majorate înapoi plățile.
  • În perioada 2009-2012, din aparatul public au ieșit circa 70.000 de bugetari, prin concedieri și prin pensionări, în paralel cu restrucționarea angajărilor la stat: un angajat la 7 plecați.
  • În decembrie 2011, Guvernul Boc a adoptat o ordonanță pentru introducerea managementului profesionist la companiile de stat, astfel încât să se evite numirile politice. Procesul de introducere a managerilor privați nu s-a încheiat, însă au apărut deja disensiuni între directorii generali privați și Consiliile de Administrație.
  • Programul de privatizări a fost demarat. În anul 2012, au avut două eșecuri ale privatizărilor: Cuprumin (în Guvernul Ungureanu) și Oltchim (în Guvernul Ponta I). De asemenea, în iunie 2013, a fost selectat câștigătorul privatizării CFR Marfă, compania românească Grup Feroviar Român. Au fost demarate procedurile de privatizare prin listare pe bursă a unor pachete de acțiuni minoritare la companii energetice, precum Transalectrica, Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica.
  • De asemenea, din companiile de stat cu pierderi urmează să fie concediați 10.000 de angajați până îna nul 2018.

Beneficiile acordurilor cu FMI:

  • România a încheiat anul 2008 cu un deficit al bugetului general consolidat de 5,4% din PIB, iar anul 2009 cu 9%, pentru ca în anul 2013 să iasă oficial din procedura de deficit excesiv, cu un deficit de sub 3% din PIB.
  • Nivelul datoriei publice, la finalul anului 2013 s-a menținut în jurul valorii de 37% din PIB. Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor, datoria publică ar fi ajuns în anul 2013 la 63,8% din PIB, fără programul de asistență financiară.
  • Au fost raționalizate cheltuielile în sectorul bugetar și a fost demarată plata arieratelor statului către companiile private.
  • România a început să se împrumute mai ieftin din piața privată, având dedesupt ”plasa de siguranță” a tranșelor de precauție din acordul stand-by. Astfel, de la un spread CDS de 750 în anul 2009, România a coborât, în ianuarie 2013, la un risc de împrumut cotat cu CDS 190, mai bun decât cele ale Portugaliei, Spaniei, Italiei sau Ungariei.
  • Dincolo de beneficiile punctuale, acordurile cu FMI au impus guvernelor un set de măsuri și politici economice și sociale, precum și direcții de reformă structurală care nu s-au găsit în niciun program concret de guvernare. Sub presiunea angajamentelor pe care și le-au luat guvernele în acorduri și în scrisorile de intenție, au fost decise și implementate  măsuri necesare, pe care clasa politică din România le-a ignorat sau le-a amânat ani la rând.

Costurile acordurilor cu FMI:

  • Populația României a suferit cele mai drastice măsuri de austeritate din Uniunea Europeană.
  • Scăderea salariilor a condus la o scădere puternică a consumului, ceea ce s-a reflectat și în creșterea economică.
  • Limitarea deficitelor a determinat guvernele succesive, dar mai ales actualul Executiv, să taie fondurile pentru investițiile publice, ceea ce conduce la o limitare a creșterii economice. În anul 2012, România a înregistrat o creștere economică de numai 0,7%.
  • Majorarea TVA a descurajat investițiile și a afectat, de asemenea, consumul.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.7.2013

3 comentarii

  1. Nicolae
    16.7.2013, 8:55 am

    Pană la urma 70% din împrumutul pentru care cetațenii români plătesc dobândă merge cu dobânzi mici la băncile străine care împrumută guvernul cu dobânzi mari ce vor fi plătite , încă o data, de cetățenii români. Curat murdar coane Fănică !

  2. Un prieten
    16.7.2013, 8:20 pm

    FMI este interesat de ceea ce se petrece in Romania in masura in care tara are doua calitati: client captiv si solvabil. Absenta reformelor asigura pastrarea celei dintai insa o pericliteaza pe-a doua. Actuala putere, in mai mare masura decat precedentele, are o pozitie delicata deoarece reformele produc efecte contrare propriilor interese politice, dar in acelasi timp prelungesc agonia si asigura finantarea care-i alimenteaza interesele economice.

  3. Gabriel
    18.7.2013, 9:20 pm

    Ati uitat in articol sa spuneti ca s-au taiat la toti bugetarii (cu exceptia ‘justitiei’ si a altor categorii din aparare/securitate etc. ei fiind deasupra tuturor) si al 13-lea salariu, adica inca circa 8% din salariul anual, iar functionarilor publici li s-a taiat si prima de vacanta, tot circa 8% din salariul anual. Fac precizarea ca prima de vacanta era singurul avantaj suplimentar pentru ‘functionarii publici’ fata de restul bugetarilor, desi dezavantajele functionarilor publici: publicarea pe internet a declaratiilor de avere si de interese, incompatibilitati numeroase si numeroase articole din codul penal dedicate exclusiv functionarilor publici. Recent delapidarea a ramas in codul penal doar pentru functionari.

Lăsați un comentariu


Stiri

România va înființa, cu fonduri europene, un Institut Național de Genomică

Vladimir Ionescu

România va avea un Institut Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în domeniul geneticii umane, a anunţat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel… Mai mult

Europa

Compania poloneză Lot achiziționează firma germană Thomas Cook Condor – 140 de aeronave în dotare și vor mai comanda 30

Iulian Soare

Compania aeriană poloneză LOT a achiziționat firma germană Thomas Cook Condor, creând un grup de aviație ce transportă peste 20 de milioane de pasageri pe… Mai mult

Stiri

Bogdan Aurescu: 54% din personalul din serviciul exterior al MAE era detaşat, la preluarea mandatului

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat la Digi 24 că 54% din personalul din serviciul exterior al MAE era detaşat, în noiembrie 2019, când… Mai mult

Europa

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj

Iulian Soare

Ministrul de externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva (foto), a anunțat iminenta convocare a ambasadorului Rusiei la Sofia și decizie de a expulza doi diplomați ruși… Mai mult

Stiri

Ziua Unirii, Iași / Klaus Iohannis pledează din nou pentru anticipate, Ludovic Orban asigură că autostrada Unirii se va face

Razvan Diaconu

În comparație cu alte vizite făcute în oraș de-a lungul timpului, președintele Iohannis nu a mai fost întâmpinat la Iași doar cu urale. Mulțimea adunată… Mai mult

Europa

George Soros – 1 miliard dolari pentru o nouă rețea de universități. SNSPA spune că a fost invitată în proiect

Iulian Soare

Miliardarul George Soros (89 de ani), a anunțat joi, la Davos, că va investi un miliard de dolari pentru a finanţa o nouă reţea globală… Mai mult

Stiri

Corina Crețu: Se vor pierde foarte mulți bani europeni anul acesta, ceea ce nu ajută în negocierile de viitor

Razvan Diaconu

Corina Creţu, fost comisar european și, în acest moment, europarlamentar, confirmă ideea că România va pierde o mare parte din fondurile pentru infrastructură alocate din… Mai mult