Liderii a trei partide de opoziţie din Republica Moldova au anunţat vineri, la Chișinău, crearea unui bloc politic, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Deși politicienii implicați sunt cunoscuţi pentru poziţiile pro-ruse avute în trecut, ei susțin acum că alianţa lor, intitulată „Alternativa”, este proeuropeană, arată o analiză a publicației de peste Prut newsmaker.md, citată de news.ro.
Este vorba despre partidul actualul primar al Chişinăului Ion Ceban – MAN, partidul fostului premier Ion Chicu (PDCM) şi cel al ex-consilierul prezidenţial Mark Tcaciuc (Congresul Civic). Implicat în alianță este și fostul procuror general şi fost candidat la preşedinţie Alexandr Stoianoglo, învins în toamna anului trecut de Maia Sandu.
Risc de fragmentare politică pentru alegerile din toamnă
Moldova va organiza alegeri parlamentare în această toamnă. În actualul parlament există o majoritate proeuropeană de peste 55 de mandate din cele 101 ale legislativului, formată în jurul PAS, partidul din care provine preşedinta Maia Sandu.
Însă, potrivit unui sondaj Idata din decembrie, niciunul dintre partide moldovene nu va obţine o majoritate la viitoarele alegeri. Prin urmare, cel mai probabil, ţara va avea un guvern de coaliţie, iar multe partide se gândesc deja la posibile alianţe.
Membrii noului bloc „Alternativa” au declarat imediat că blocul va fi proeuropean şi că obiectivul său principal este consolidarea societăţii.
„Pledăm pentru integrarea europeană ca obiectiv major al ţării. Vorbim şi scriem în limba română. Ştim că există un război şi o agresiune la est împotriva Ucrainei”, a declarat Ion Ceban pentru newsmaker.md.
Prorușii europenizați
Pe de altă parte, cei patru politicieni care au format blocul sunt uniți de trecutul lor prorus, în grade diferite.
Ion Ceban a ajuns primar al Chișinăului după ce a fost sprijinit de partidul socialist al fostului preşedinte prorus Igor Dodon, în 2019. Ulterior, în special după ce la putere au ajuns proeuropenii, el şi-a temperat poziţiile, s-a declarat proeuropean şi şi-a făcut propriul partid politic.
La rândul său, Ion Chicu i-a fost consilier lui Igor Dodon, înainte de a fi propulsat de acesta în funcţia de prim-ministru pe care a deţinut-o timp de aproape un an, până când Dodon a pierdut alegerile prezidenţiale şi la conducerea ţării a venit Maia Sandu.
Mark Tcaciuc este un politician controversat, arată sursa citată. În perioada în care i-a fost consilier al fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin, Tcaciuc făcea des deplasări la Moscova. În 2023, fostul ministru al apărării Anatol Şalaru a declarat într-un interviu că Tcaciuc este omul serviciilor speciale ruseşti, fapt negat de acesta.
Alexandr Stoianoglo a fost numit de Igor Dodon în funcţia de procuror general în 2019. A fost demis însă de Maia Sandu în 2023, după ce a fost implicat într-o serie de scandaluri de corupţie şi abuz în serviciu, fiind acuzat cu precădere de favorizarea fugii din ţară a omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani.
În alegerile prezidenţiale din octombrie 2024, Stoianoglo a fost contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea, fiind susţinut de socialiştii lui Igor Dodon. Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia. Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.
Liderul noului bloc de la Chișinău pare a fi Ceban, primarul Chișinăului
Experţii consultați de publicația de peste Prut cred că principala direcție a noului bloc electoral este mai degrabă centristă decât clar proeuropeană. „Alternativa” ar putea deveni forță pe flancul european, în cazul în care reușește să convingă prin moderarea pozițiilor. Experţii spun că partidul de guvernământ PAS nu are un concurent puternic pentru acest bazin electoral, mai arată sursa citată.
Stoianoglo a făcut acum câteva săptămâni un apel la unificarea opoziţiei. Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, a făcut şi el apel la unificare acum câteva săptămâni. Dar socialiştii nu au fost invitaţi să facă parte din noul bloc, al cărui lider este probabil Ceban, nu Stoianoglo, după cum pare să indice şi numele blocului, care aminteşte de denumirea partidului lui Ceban – Mişcarea Alternativa Naţională (MAN). Edilul a şi anunţat, de altfel, crearea blocului.
Expertul Andrei Curăraru crede că Ceban avea nevoie de acest bloc ca să rezolve problema reprezentării teritoriale a partidului său MAN, care este cunoscut în Chişinău, dar puţin cunoscut în restul ţării. Profesorul Angela Colaţchi a remarcat, de asemenea, că fostul premier Ion Chicu are o reţea de partid puternică.
Blocul se aşteaptă să preia o parte din voturile pe care Stoianoglo le-a obţinut la alegerile prezidenţiale, care în ţară au fost câştigate de fostul procuror, dar voturile din diaspora i-au adus în cele din urmă victoria Maiei Sandu.
În ciuda faptului că blocul se poziţionează ca proeuropean, politologul Ion Tăbârţă consideră că unirea forţelor lui Ceban cu Tcaciuc, Stoianoglo şi Chicu, dimpotrivă, va speria electoratul proeuropean.
„Alegătorul proeuropean, deziluzionat de PAS, l-ar putea percepe pe Ceban ca pe o alternativă. Dar acum este puţin probabil să facă acest lucru”, a spus politologul.
Vizită a ministrului român de externe, Emil Hurezeanu, la Chișinău: Acțiunile ostile ale Rusiei, numitorul comun în criza energetică de peste Prut și în tentativele de influențare a alegerilor
Șeful diplomației române a fost vineri într-o vizită de lucru la Chișinău, în contextul crizei energetice cu care se confruntă țara vecină în această perioadă, precum și pentru a discuta cadrul mai larg al cooperării bilaterale, reperele acțiunilor comune pentru anul în curs și sprijinul României pentru procesul de integrare europeană.
„Am abordat, așa cum a menționat și domnul ministru, situația energetică actuală, consecințele ei în plan social-economic, viitoarele exerciții electorale pe care le împărtășim oarecum, pentru că le va avea și Republica Moldova în a doua parte a anului. Le vom avea și noi în luna mai – e vorba de alegerile prezidențiale”, a afirmat ministrul român.
În acest context, el a evidențiat ingerințele străine.
„Știm că atât criza energetică, cât și influențarea alegerilor democratice au un anumit numitor comun: suntem expuși acțiunilor ostile care creează vulnerabilități, din partea Federației Ruse. Dacă nu ar fi fost curajul acestei guvernări, aici, la dumneavoastră, la Chișinău, de a consolida în mod accelerat și, de fiecare dată, competent, securitatea energetică, probabil că Federația Rusă și-ar fi menținut capacitatea de a lăsa oricând locuitorii Republicii Moldova în frig și în întuneric”, a apreciat Hurezeanu, care a adăugat că, cel mai probabil, atacurile hibride ale Kremlinului vor continua.
Hurezeanu a amintit că România livrează Republicii Moldova peste 50-60% din nevoile curente de electricitate, menționând și conducta de gaz Iași-Ungheni și faptul că sunt în pregătire trei linii de înaltă frecvență pentru energie electrică.
Ministrul român al Afacerilor Externe a fost primit de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Șeful diplomației române a asigurat înalții oficiali ai Republicii Moldova că România va continua să ofere întregul său sprijin pentru gestionarea actualei crize energetice, pentru implementarea reformelor necesare integrării europene și pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
(Citește și: ”Moldova a rezolvat criza gazelor din Transnistria cu ajutorul UE”)
***