Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică.
Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate.
Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:
- Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții
- Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual
- Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%
- Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă
„Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia. „Prin implementarea acestor măsuri, decidenții publici pot reda încrederea mediului de afaceri, pot încuraja investițiile și crearea de locuri de muncă și pot consolida rolul României în economia europeană.”
Pachetul propus vizează șapte domenii strategice de acțiune: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Economia românească are resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor.
Redăm în continuare măsuri și argumentele Concordia privind oportunitatea acestora.
1. Stabilitate fiscală și predictibilitate
Menținerea cotei unice ca pilon al stabilității fiscale și garantarea unui calendar multianual pentru modificările fiscale – anunțate cu minimum 6 luni înainte de aplicare.
2. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar lăsa în economie 1.3-1.5 miliarde de lei, care ar putea fi folosiți pentru investiții
Această taxă penalizează investițiile și sectoarele cu marje reduse. Eliminarea ei ar sprijini dezvoltarea companiilor și investițiile productive.
Totodată, IMCA descurajează sau blochează investiții în domenii cheie precum telecomunicații, IT sau alte sectoare cu valoare adăugată mare. Potrivit unui sondaj recent realizat de Concordia, 3 din 5 companii au amânat, redus sau redirecționat investițiile după introducerea IMCA. În aceeași direcție este necesară actualizarea mecanismului de monitorizare a investițiilor străine (FDI screening) pentru asigura un proces rapid pentru investiții strategice (peste 4 milioane de EUR), în special pentru investitorii care au parcurs deja procesul de monitorizare (expansiune).
3. Reformă fiscală pro-investiții prin măsuri concrete care să sprijine domenii cu valoare adăugată
Folosirea pe scară largă a creditelor fiscale și deductibilităților de 150%-200% pentru investițiile greenfield sau pentru extinderea capacităților de producție, pentru anumite tipuri de cheltuieli, inclusiv scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în digitalizare și producție. Introducerea unui regim fiscal pentru business angels (credite fiscale, scutiri de impozit pe câștigurile de capital reinvestite).
4. Accelerarea accesului la fonduri europene
Standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante, introducerea plăților rapide și pre-finanțării extinse, reducerea semnificativă a birocrației pentru beneficiari și un punct de contact unic național, tip one-stop-shop, pentru finanțări. Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44.4 miliarde de euro disponibile pentru perioada 2021-2027.
5. Creșterea investițiilor fondurilor de pensii în economia reală
Majorarea plafonului legal pentru investiții în fonduri de private equity și venture capital la 5–10% din active, aliniat practicilor europene, pentru a mobiliza peste un miliard de euro capital autohton.
Această modificare poate veni la pachet cu o inițiativă public-privată de a înființa un fond de private equity dedicat României, care să atragă capital sub-utilizat în mediul privat
6. Stimularea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare.
Un pachet de instrumente (fiscale, financiare) dedicat stimulării investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare, aplicabil tuturor industriilor este esențial. Acest pachet care să includă simplificarea și consolidarea deducerilor fiscale existente – trebuie să permită accesarea de credite fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare (R&D), adoptarea unui regim tip IP Box și simplificarea certificării proiectelor care să ar stimuleze dezvoltarea de produse cu IP local. Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, exporturile și competitivitatea firmelor românești, extinzând baza de impozitare.
7. Scheme de ajutor și instrumente financiare pentru investiții în tehnologie (digitalizare și tehnologie avansată) și retehnologizare (eficiență energetică, productivitate) pentru industrie și IMM-uri.
Studiile Asociaţiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) arată că investițiile IT au un efect multiplicator ridicat: 1 Euro investit generează 3–5 Euro în PIB, iar companiile care adoptă soluții digitale își cresc productivitatea cu 15–30%.
În prezent, procedurile de achiziții publice IT durează 12–24 luni, iar cerințele privind proprietatea intelectuală elimină furnizori SaaS competitivi, reducând accesul statului la soluții moderne.
8. Accelerarea digitalizării administrației publice.
O digitalizare coerentă, coordonată și predictibilă poate aduce o creștere anuală de 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creșterea eficienței și atragerea investițiilor private în tehnologie.
O dinamică accelerată a acestui proces se va vedea rapid printr-un parteneriat stat–industrie IT pentru transformarea digitală a serviciilor publice, interoperabilitate și eliminarea dependenței de un număr restrâns de furnizori tradiționali.
9. Simplificarea administrativă, reducerea accelerată a poverii birocratice și digitalizarea ANAF
Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, digitală (integrarea controalelor ITM/ANAF/ANPC/Mediu într-o singură vizită coordonată) ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii și ar permite ANAF să treacă de la control formal la analiză de risc și recuperare efectivă a veniturilor.
Dacă reforma ar reuși să reducă gap-ul de TVA cu doar 5 puncte procentuale, impactul bugetar pozitiv s-ar ridica la circa 1,4 miliarde EUR/an – de câteva ori mai mult decât costurile oricărui program serios de digitalizare a administrației fiscale (estimare pe baza datelor CE).
Eliminarea declarațiilor redundante (D394, D390), compensarea automată între creanțe și datorii, precompletarea declarațiilor și interconectarea ANAF–CNAS–Trezorerie pot crește conformarea voluntară cu 10–20% fără controale suplimentare.
10. Platformă unică de raportare fiscală și statistică
Lansarea unei platforme unice de conformare digitală, prin care companiile depun o singură raportare pentru ANAF, INS, CNAS și Trezorerie, ar reduce timpul de conformare și munca administrativă cu 30–40%. Studiile Comisiei Europene privind digitalizarea administrațiilor fiscale arată că introducerea raportării electronice integrate și a e-facturării poate reduce timpul de conformare cu până la 20–27% în 3–5 ani.
Extinderea raportării precompletate ar susține considerabil analize de risc mai bune pentru ANAF, reducerea erorilor și a litigiilor fiscale, cu efect direct atât asupra productivității private, cât și asupra colectării bugetare.
11. Dosar electronic unic pentru companii
Operaționalizarea unui dosar electronic unic pentru companii – care să integreze ANAF, ONRC, ADR, AFM, ITM și alte autorități – ar permite operarea tuturor modificărilor administrative (sediu, acționariat, licențe etc.) dintr-un singur punct, cel puțin pentru IMM-uri.
În practică, un dosar electronic unic pentru companii ar permite: preluarea automată a datelor între instituții, eliminarea obligației de a depune aceleași documente la multiple autorități, scurtarea semnificativă a termenelor de procesare și reducerea costurilor operaționale pentru firme. La scară macro, măsura ar accelera și proiectele de fonduri europene și investiții, ar reduce riscul de întârziere și blocaj procedural – ceea ce e esențial într-o economie aflată sub presiunea consolidării fiscale și a competitivității regionale.
12. Reforma sistemului de autorizare și licențiere pentru reducerea accelerată a termenelor inclusiv prin operaționalizarea și extinderea Licențelor Industriale Unice și introducerea principiului aprobării tacite („tăcere administrativă”), după model OCDE, pentru reducerea termenelor de avizare la jumătate.
Acest tip de abordare nu are implicații pe cheltuielile bugetare curente, facilitățile viitoare urmând a fi supra-compensate de impozitele și taxele recuperate din activitatea curentă.
13. Eliminarea impozitului suplimentar aplicat băncilor și recunoașterea deductibilității integrale a pierderilor din cesiunile de creanță sunt esențiale pentru relansarea creditării și corectarea unei duble penalizări fiscale.
În prezent, (art. 25 alin. (10) din Codul Fiscal), 70% din diferența dintre valoarea creanței și prețul de cesiune este tratată ca venit, chiar dacă banca a constituit deja ajustări pentru pierderi așteptate, ceea ce descurajează vânzarea portofoliilor neperformante și blochează curățarea bilanțurilor.
Corectarea acestei prevederi ar debloca piața NPL și ar genera peste 122 milioane lei venituri suplimentare la buget prin creșterea tranzacțiilor, iar reducerea ratei NPL ar aduce alte 239 milioane lei, totalizând peste 360 milioane lei (PwC, 2021).
În paralel, eliminarea suprataxării băncilor ar permite revenirea în piață a 4–6 miliarde lei/an creditare nouă, sprijinind IMM-urile și investițiile productive.
14. Reformarea impozitării în sectorul energetic
Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri aplicat companiilor energetice și reanalizarea fiscalității în upstream și distribuție ar avea ca efect deblocarea investițiilor, creșterea predictibilității financiare și reducerea costurilor finale ale energiei.
Sectorul petrolier și al gazelor naturale se confruntă cu o presiune fiscală fără precedent, generată de un număr de peste 44 de acte normative adoptate în ultimii 10 ani, care au ridicat rata efectivă de impozitare la de patru ori media europeană. Această supraîncărcare fiscală a încetinit numeroase proiecte din onshore, offshore sau mare adâncime, costurile de extracție cresc, reducând competitivitatea României în raport cu țări din regiune. O recalibrare a fiscalității în acest sector al energiei trebuie să includă: reducerea cotelor maximale ale impozitului pe veniturile suplimentare din dereglementarea gazelor naturale; recalibrarea impozitului pe veniturile suplimentare offshore / onshore de mare adâncime, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din energie, având în vedere impactul disproporționat asupra fluxului investițional și caracterul său distorsionant. Veniturile bugetare pierdute prin reducerea taxelor sunt mai mici decât veniturile pierdute prin neefectuarea investițiilor.
15. Accelerarea investițiilor în rețelele de distribuție (energie electrică & gaze naturale)
Susținerea investițiilor pentru atingerea obiectivelor naționale privind decarbonizarea, securitatea energetică și digitalizarea infrastructurii. Investiții de 1,5 miliarde EUR/an în rețelele de distribuție – conform calculelor industriei – generează +3,3% PIB, un număr estimat de 230.000 locuri de muncă, 2,1 miliarde EUR salarii și echivalentul a 4,6 miliarde EUR venituri fiscale.
16. Mecanism de muncă cu timp redus (Kurzarbeit)
Reintroducerea mecanismului tip kurzarbeit este esențială pentru menținerea locurilor de muncă în perioade de criză. În România, în timpul pandemiei, schema a protejat peste un milion de angajați, conform datelor Ministerului Muncii, și a prevenit pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în industrii expuse (auto, HORECA, manufactură).
La nivel european, prin mecanismul SURE, statele membre au protejat 31 de milioane de angajați și 2,5 milioane de companii, demonstrând eficiența instrumentului. Pentru România, estimările arată că reluarea mecanismului ar putea proteja anual între 250.000 și 400.000 de angajați în perioade de volatilitate economică, cu un cost net bugetar redus, întrucât finanțarea poate fi acoperită din fonduri europene. Pierderile evitate la buget prin păstrarea ocupării depășesc costurile schemei.
17. Finanțare pentru formarea pe tot parcursul vieții (upskilling & reskilling)
Investiția în formarea profesională are un impact masiv asupra productivității și competitivității. Piața muncii din România se confruntă cu un deficit de competențe adecvate, cu doar 28% dintre angajați care au competențe digitale de bază – cel mai scăzut nivel din UE. Introducerea voucherelor de formare finanțate din fonduri europene poate sprijini direct peste 300.000 de angajați în primii doi ani pentru competențe digitale, tehnice și industriale.
Companiile care investesc în formare înregistrează creșteri de productivitate între 6% și 12% (estimări OCDE), iar pentru fiecare 1 leu investit în upskilling, economia recuperează între 2,5 și 4 lei prin creșterea veniturilor salariale, fiscalitate suplimentară și valoare adăugată. Integrarea unei astfel scheme în programele operaționale ar permite finanțarea cu 200–250 milioane euro, fără presiune pe buget.
18. Infrastructura de transport – investiții și competitivitate logistică
Pentru a crește competitivitatea transporturilor dar și a exporturilor românești una din măsurile cele mai așteptate este cea a ajustării prețurilor la energie. Prioritizarea rapidă a reabilitării și modernizării de căi ferate și terminale intermodale și huburi logistice regionale (Constanța, Iași, Cluj, Timișoara) printr-un mix de finanțare public-privat-fonduri UE sunt, de asemenea, esențiale.
În facilitarea finanțării acestor lucrări sunt necesare deschiderea unui fond național pentru flote verzi, finanțat din PNRR și a unui Fond pentru Modernizare. La rândul ei, infrastructura portuară a României de la Dunăre trebuie prioritizată, iar primii pași înseamnă deschiderea și operaționalizarea companiei care să administreze aceste porturi și revitalizarea lor prin investiții private.
19. Valorificarea potențialului sectoarelor competitive ale României la nivel european
Colaborare și consultare constantă cu mediul de afaceri pentru consolidarea pozițiilor României la nivel european în dosarele cheie și valorificarea potențialului industriilor și sectoarelor competitive din economia națională. Transpunerea eficientă și transparentă a actelor europene în legislația națională pentru menținerea avantajelor competitive.
20. Diplomație economică activă și sprijinirea semnificativă a exporturilor
România are industrii cu potențial de export major (energie, IT, construcții metalice, automotive componente, agroalimentar procesat, textile tehnice), dar exporturile sunt sub potențial. Diplomația economică trebuie reformată pentru a deveni o forță activă de sprijin pentru companiile românești, nu un actor birocratic.
Măsuri concrete: centre de promovare a exporturilor românești în piețe-cheie UE și în afara UE, pentru diversificarea piețelor, creștere a exporturilor, reducerea dependenței de cererea internă, misiuni economice țintite pentru industriile strategice, cu valoare adăugată în economie precum energie, infrastructură. IT & cybersecurity, turism, industrie manufacturieră, agricultură și procesare agroalimentară ar duce la atragere de investiții și contracte externe pentru economia românească.
(Citește și: ”Concordia așteaptă ca pachetul al 3-lea de corecție bugetară să conțină și măsuri de relansare economică; observațiile organizației pe pachetul 2”)
***
