Cea mai amplă reformă a sistemului energetic european – Integrarea României în rețeaua de transport UE – Lista conexiunilor

Comisia Europeană a decis miercuri accelerarea realizării proiectului „Autostrăzi Energetice” pentru a crește eficiența rețelei de transport energie electrică cu scopul de a reduce prețurile și dependența regiunii de gazele naturale importate.

Facturile mai mari rezultă parțial din incapacitatea rețelei de transport de a ține pasul cu trecerea la energia regenerabilă. Aceasta înseamnă că producția de energie eoliană și solară este adesea irosită, deoarece nu poate fi transmisă în zonele în care cererea este cea mai mare, forțând blocul celor 27 de națiuni să se bazeze în continuare pe centrale pe combustibili fosili.

Comisia a avertizat că fără o creștere masivă a investițiilor, 45% din capacitatea de transport transfrontalier de care Europa are nevoie până în 2030 nu va putea fi construită. Acest lucru ar reduce consumul cu până la 310 TWh de energie regenerabilă până în 2040, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din consumul total al UE din anul 2023.

8 autostrăzi energetice

Refacerea sistemului de transport prin investiții suplimentare în rețele electrice — inclusiv opt proiecte transfrontaliere de transport electricitate — ar putea genera economii de 40 de miliarde de euro  pe an, conform documentului adoptat miercuri de Comisie. De asemenea, ar putea stimula economia regiunii cu 18 miliarde de euro până în 2030.

Comisia speră, de asemenea, că măsurile vor atrage mai multe investiții în centre de date și inteligență artificială, domenii care ar putea stimula creșterea economică și cererea de energie electrică în Europa.

Fără acțiuni concrete, Comisia a avertizat că 45% din capacitatea de transport transfrontalier de care Europa are nevoie până în 2030 nu va fi construită. Acest lucru ar reduce până la 310 TWh de energie electrică regenerabilă până în 2040, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din consumul total de energie al UE în 2023.

Cele 8 Autostrăzi Energetice abordează cele mai urgente nevoi de infrastructură care necesită sprijin și angajament suplimentar pe termen scurt pentru implementare. Acestea au fost selectate pe baza importanței lor strategice pentru realizarea Uniunii Energetice și a nivelului de sprijin politic din partea UE necesar pentru implementarea lor cu succes.

Comisia precizează că UE nu a atins nivelul de interconectivitate între statele membre care ar permite o adevărată uniune energetică, deoarece 14 state membre riscă să nu îndeplinească obiectivul de interconectare de 15% până în 2030.

Problema prețului ridicat al energiei electrice este generalizată la nivelul UE. În 2024, prețurile energiei electrice pentru industrie au ajuns în UE la 0,2 euro/kWh, comparativ cu 0,082 euro/kWh în China și 0,075 euro în SUA. În prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE a variat de la 0,3835 euro/kWh în Germania la 0,1040 euro/kWh în Ungaria, în timp ce prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici au variat de la 0,2726 euro/kWh în Irlanda la 0,0804 euro/kWh în Finlanda. Un motiv cheie pentru această disparitate este nivelul insuficient de investiții în infrastructura energetică și integrarea acesteia.

Pentru accelerarea procesului de extindere a rețelei UE, în cadrul bugetului multianual 2028-2034, Comisia a propus o creștere de cinci ori a bugetului pentru energie, de la 5,84 miliarde euro la 29,91 miliarde euro. Finanțarea publică va fi completată de acțiuni menite să stimuleze investițiile private în viitoarea strategie de investiții în energie curată.

Capacitatea transfrontalieră totală a României va crește la 7250 MW

Consolidarea legăturii Ungaria-România

Cea mai importantă interconectare a României este cea cu Ungaria. Este prevăzută construirea unei linii de 400 kV (LEA) între Debrecen și Oradea, un pas crucial în consolidarea interconexiunilor nord-sud între Europa Centrală și de Sud-Est (NSI Est). Proiectul, care ar trebui să fie operațional până în 2030, va stimula în mod semnificativ integrarea și reziliența energetică regională.

De asemenea, pe partea română, lucrările avansează pentru al doilea circuit al LEA de 400 kV între Arad și Békéscsaba.

Un alt proiect de perspectivă este Interconectorul în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) între Ungaria și România. Acest proiect urmărește să stabilească un coridor de transport al energiei electrice de mare capacitate între cele două țări. Prin integrarea surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea stabilității rețelei, proiectul se aliniază obiectivelor mai largi ale UE privind durabilitatea și securitatea aprovizionării. Se preconizează că proiectul va fi operațional până în 2030.

 Legăturile între România și Serbia

Coridorul CSE Nord este o inițiativă menită să îmbunătățească interconectivitatea energetică între România și Serbia, și să consolideze cooperarea regională și să faciliteze un schimb de energie electrică mai eficient.

Cu finalizarea programată pentru 2029, coridorul CSE Nord va juca un rol major în reducerea congestionării rețelei și îmbunătățirea fluxurilor energetice transfrontaliere, contribuind la o piață regională a energiei electrice mai rezilientă și mai integrată. 

Consolidarea independenței energetice a Moldovei

România joacă un rol crucial în consolidarea infrastructurii energetice a Republicii Moldova prin dezvoltarea proiectului LEA 400 kV Suceava-Bălți. Linia Bălți-Suceava este a doua dintre cele trei linii electrice de 400 kV care urmează a fi construite pentru consolidarea interconectării cu sistemul energetic continental european al ENTSO-E.

Interconectare Ucraina-România

Interconectarea Ucraina-România este concepută să stabilească o legătură energetică transfrontalieră mai puternică între România și Ucraina, consolidând stabilitatea energetică regională și facilitând schimbul de energie electrică între cele două țări.

Cablul submarin România-Georgia

Proiectul are în vedere realizarea unui culoar pentru „Coridorul Verde” ce va conecta energetic Marea Caspică cu Uniunea Europeană. Iniţiativa este susţinută de Comisia Europeană şi autoritățile din România, Georgia, Azerbaidjan şi Ungaria.

Investiții masive

Executivul UE a estimat o sumă uriașă de 1,2 trilioane de euro pentru modernizarea infrastructurii rețelei blocului comunitar până în 2040.

Comisia estimează că va avea nevoie de aproximativ 730 de miliarde de euro pentru investiții în rețelele de distribuție și de 477 de miliarde de euro pentru rețelele de transport.

Modul în care va fi structurată finanțarea rămâne neclar. Cu toate acestea, UE va trebui să exploateze o serie de opțiuni, inclusiv fonduri UE, bugete naționale, investiții private și partajarea costurilor, în special având în vedere amploarea investițiilor necesare.

Eurelectric cere crearea unui „fond descentralizat pentru rețea” în bugetul UE 2028–2034, dedicat modernizării rețelelor locale. Totodată, Banca Europeană de Investiții a anunțat un pachet de 1,5 miliarde de euro în garanții pentru producătorii de componente, parte a unui plan record de 100 de miliarde pentru energie curată doar în 2025.

Experții europeni atrag atenția că investițiile anuale trebuie aproape dublate, la 65–100 de miliarde de euro, pentru a evita blocajele care ar încetini tranziția energetică.

Cititi si: Memorandumul privind reformarea pieței de energie – un program cu cinci direcții de lucru – a fost adoptat de Guvern. Scopul este scăderea prețului energiei sub media UE

***