Sistemul de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System – NPS), cunoscut și sub denumirea CEPS (Central Europe Pipeline System), este o rețea de conducte subterane de combustibil construită în timpul Războiului Rece pentru a asigura aprovizionarea rapidă a forțelor aliate – în special a aviației militare – în cazul unui conflict armat pe teritoriul european.
Conform Reuters și Bloomberg, rețeaua se întinde pe aproximativ 10.000 de kilometri, este îngropată la circa 80 de centimetri sub pământ și traversează în prezent 12 țări, transportând kerosen de aviație, benzină, motorină și naftă prin Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda. Sistemul include facilități de stocare a combustibililor și lubrifianților cu o capacitate combinată de peste 4 milioane de metri cubi, iar conductele conectează baze militare, ajutând la livrarea de combustibil în situații de criză.
Problema este că rețeaua se oprește în vestul Germaniei (vezi hartă mai jos) – unde deservește baze militare precum Ramstein și hub-uri civile precum Aeroportul Frankfurt – fără a acoperi flancul estic al NATO, acolo unde presiunea militară rusă ar fi cea mai intensă în caz de conflict. Statele de pe flancul estic susțin de mult timp că ar trebui să aibă acces la acest sistem.
De ce e important proiectul pentru NATO
Oficialii militari de rang înalt ai Alianței descriu combustibilul și muniția drept cele două elemente de aprovizionare esențiale pentru desfășurarea unei operațiuni. „Dacă rămâi fără combustibil sau fără muniție, operațiunea se încheie”, a explicat anterior pentru Reuters generalul Kai Rohrschneider, șeful Comandamentului Aliat de Sprijin și Activare (JSEC) al NATO, care a calificat transportul combustibilului în cantități mari drept „probabil cea mai mare provocare logistică” a Alianței.
În scenariul unui conflict de amploare, aviația militară ar consuma până la 85% din combustibilul necesar, iar cererea ar putea ajunge la sute de mii de metri cubi pe zi, conform estimărilor NATO. Potrivit unui studiu al think-tank-ului polonez Centre for Eastern Studies, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de izbucnirea ostilităților pe scară largă, din cauza deplasării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor avioanelor de vânătoare.
Majoritatea țărilor NATO de pe flancul estic se bazează în prezent pe infrastructura rutieră sau feroviară pentru transportul combustibilului militar, infrastructură care este mult mai vulnerabilă la blocaje și atacuri.
Cum ar funcționa extinderea
Combustibilul pentru avioane care circulă prin conductele NATO poate fi utilizat și de vehiculele terestre – amestecarea acestuia cu aditivi îl face adecvat pentru camioane și tancuri care funcționează în mod normal cu motorină. Totodată, extinderea rețelei ar contribui la remedierea deficitelor de capacitate de stocare, întrucât combustibilul aflat în circulație în conducte se adaugă celui stocat deja în rezervoare.
Generalii NATO argumentează că rețeaua ar trebui să ajungă „clar în Polonia”, să acopere cele trei state baltice, să se extindă către Finlanda în nord și către România în sud-est. „Din punct de vedere militar-operațional, ar avea foarte mult sens să extindem sistemul de conducte mai departe spre est”, a spus anterior Rohrschneider. Alianța are nevoie, în viziunea generalului german, de „o rețea de situri reziliente de stocare a combustibilului, de diferite dimensiuni, cel puțin parțial mobile, care să acopere întregul teritoriu NATO”.
Cea mai mare investiție din istoria NATO – 30 de miliarde de dolari
Țările NATO sunt aproape de un acord istoric privind extinderea rețelei spre Europa de Est și Turcia, a transmis Bloomberg. Decizia urmează să fie anunțată miercuri la summitul NATO de la Ankara, după ce s-a ajuns la un consens în urma mai multor ani de deliberări.
Extinderea urmează să devină cea mai mare investiție realizată vreodată de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cu un cost care ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari pe parcursul a două decenii, potrivit unei surse citate de Bloomberg. NATO ar urma să furnizeze cea mai mare parte a finanțării, țările estice acoperind restul costurilor, iar detaliile exacte sunt încă în curs de negociere. Polonia, țările baltice, România, Bulgaria și Turcia vor fi principalii beneficiari ai proiectului.
Proiectul a căpătat o urgență sporită după invazia rusă la scară largă în Ucraina din 2022 și, mai recent, după incursiunile cu drone în spațiul aerian al statelor membre de pe flancul estic. NATO analizează de mai mulți ani extinderea spre est, dar amploarea proiectului i-a făcut pe mulți aliați să se teamă că este nesustenabil.
Polonia – cea mai avansată pe acest proiect
Polonia este cel mai avansat stat de pe flancul estic în pregătirea extinderii. Operatorul polonez de conducte PERN a semnat încă din octombrie 2025 un acord preliminar cu Ministerul Apărării de la Varșovia pentru conectarea la sistemul NATO, un proiect evaluat la 20 de miliarde de zloți (circa 5,5 miliarde de euro), pe care Varșovia îl consideră „una dintre cele mai mari investiții în securitatea statului polonez din ultimii 30 de ani”. NATO a alocat Poloniei 60 de milioane de zloți pentru faza de proiectare, în condițiile în care proiectul presupune construcția a aproximativ 300 de kilometri de conducte noi.
La Ankara, miercuri, președintele Poloniei Karol Nawrocki a declarat că va milita pentru includerea extinderii pe agenda summitului.
Oficialii polonezi notează în general că caracterul de dublă utilizare al conductelor oferă posibilitatea de a asigura securitatea întregului flanc estic al NATO. Detaliile tehnice ale proiectului, inclusiv structura de finanțare și ordinea extinderii, urmează să fie stabilite în următoarele săptămâni.
(Citește și: Bloomberg: NATO, aproape de un acord pentru extinderea rețelei strategice de conducte de combustibil spre România și Europa de Est)
(Citește și: Turcia încearcă să blocheze planul NATO de interconectare a conductelor de combustibil cu Bulgaria și România prin Grecia, promovând o rută proprie înainte de summitul de la Ankara)
***
Urmărește-ne pe Google News
