În ciuda creșterii semnificative și constante a numerarului aflat în circulație (M1) în ultimii ani, plățile cash realizate în România au înregistrat o scădere semnificativă a ponderii în total plăți în ultimii ani, pe fondul digitalizării economiei și a plăților, arată datele transmise de Banca Națională a României (BNR).
Cu toate acestea, plățile cash rămân un pilon al economiei românești, cu o valoare aproape egală cu cea a plăților electronice.
Datele privind plățile arată însă că, pe parcursul ultimului deceniu, România a înregistrat o digitalizare masivă a sistemului de plăți:
- Plățile electronice (prin carduri și transferuri) au crescut semnificativ atât în valoare cât și în volum, ajungând la o cotă de 49,5% din valoarea totală a plăților, de la 21% în 2014 (electronice + proxy cash).
- Plățile cash, reprezentate ca proxy de retragerile de la ATM-uri, au crescut în valoare, dar au evoluat într-un ritm mai moderat comparativ cu plățile electronice, iar ca pondere în total plăți s-a constatat o scădere constantă. Ca idee, cash-ul are un rol important în special în comunitățile mai mici (preponderent rurale), unde asigură participarea la activitățile economice și practic sprijină incluziunea financiară la nivel de comunități. Faptul că infrastructura financiară este mai slab dezvoltată în rural explică ponderea încă mare a numerarului în plăți. În plus, numerarul generează un sentiment de libertate și siguranță economică.
- Schimbarea comportamentală, accelerată de pandemie și investițiile în tehnologie, au determinat o tranziție de la metodele tradiționale de plată la cele digitale, tendință care pare să se consolideze.
Creștere accelerată a plăților cu cardul
Plățile cu cardul au cunoscut o creștere majoră între 2014 și 2023, atât ca valoare, cât și ca număr de tranzacții:
- Valoare totală a plăților cu cardul a crescut de la 32,6 miliarde de lei în 2014 la 275,1 miliarde de lei în 2023, adică o creștere de peste 740%.
- În același timp, numărul de tranzacții a crescut de la 228 milioane în 2014 la 2,06 miliarde în 2023, o creștere de peste 800%.
În ceea ce privește tendința plăților la punct fizic de vânzare vs. cea a plăților la distanță:
- Plățile la EFTPOS fizic (terminal de plată) au crescut de la 26,7 miliarde de lei în 2014 la 173,9 miliarde de lei în 2023. Acest segment rămâne dominant în comerț, dar ponderea sa în totalul plăților cu cardul scade ușor, de la 82% în 2014 la 63% în 2023, pe măsură ce comerțul electronic (e-commerce) devine mai popular.
- Plățile online cu cardul, la distanță, inclusiv plăți peer-to-peer (P2P), au cunoscut o creștere explozivă, de la 4,2 miliarde de lei în 2014 la 100,8 miliarde de lei în 2023. Ponderea lor în totalul plăților cu cardul a crescut de la 13% în 2014 la 37% în 2023. Această creștere este alimentată de boom-ul comerțului electronic, adoptarea aplicațiilor bancare și a plăților online.
Retragerile de numerar de la bancomate reprezintă un proxy bun pentru plățile cash, în condițiile în care retragerile au fost de 280 de miliarde de lei în 2023, iar numerarul în circulație în ianuarie 2025 a fost de doar 127 miliarde de lei
Tendința de creștere a plăților cu cardul s-a accelerat în special după pandemie. Comparativ, plățile cash au marcat o scădere majoră a ponderii în total plăți: valoarea retragerilor de numerar de la bancomate deținute de prestatori de servicii de plată rezidenți, cu carduri emise de prestatori de servicii de plată rezidenți, și-a atenuat tendința de creștere, iar dacă în 2018 retragerile de la ATM-uri erau de 193,08 miliarde de lei, iar plățile cu cardul de doar 83,22 miliarde de lei, în 2023 valorile erau aproape egale (raport 1:1).
Per total, retragerile de numerar au crescut de la 122,86 miliarde lei în 2014 la 280,08 miliarde lei în 2023, o creștere de 128% (de circa 2,3 ori). Valoarea retragerilor arată că cash-ul rămâne o metodă importantă de plată în economie, reflectând inclusiv o relativă lipsă de încredere în sistemele electronice.
Notă: Retragerile de la ATM-uri sunt un proxy bun pentru a estima evoluția plăților cash deoarece, deși nu sunt acoperite absolut toate tranzacțiile cash (valoarea banilor lichizi de acasă și a plăților cash directe, fără retragere, nu poate fi estimată cu încredere), retragerile de la bancomate au (1) o corelație puternică cu plățile cash din economie, iar (2) datele sunt colectate electronic și deci veridice. În contextul digitalizării, tendința de încetinire a ratei de creștere a retragerilor de la bancomate și creșterea plăților electronice reflectă din nou scăderea ponderii cash-ului în plățile totale. În plus, valoarea numerarului aflat în circulație, conform datelor BNR, se situează la început de 2025 la doar 127 miliarde de lei, mult sub valoarea retragerilor de la ATM-uri.
Pandemia a schimbat comportamentele de plăți
Pandemia a accelerat renunțarea la cash, deoarece oamenii au evitat contactul fizic cu banii. Așa cum se poate vedea din graficul anterior, anul 2020 este singurul din perioada 2014-2023 în care retragerile de la ATM-uri au scăzut în România, de la 216,1 miliarde de lei la 210,8 miliarde de lei. Scăderea confirmă impactul pandemiei asupra comportamentului de plăți al românilor.
În ceea ce privește valoarea medie a unei plăți efectuată cu cardul, în România, aceasta a fost de aproximativ 143 RON/tranzacție în 2014, scăzând la 133 RON/tranzacție în 2023. Asta arată că românii folosesc cardul mai des pentru achiziții mai mici – de exemplu, plăți la magazine de proximitate sau transport.
Creșterea procentuală a plăților la distanță, respectiv a valorii plăților cu cardul (2.300%) și a numărului de tranzacții (2.200%), mai mare ca cea a plăților la EFTPOS fizic, arată adoptarea rapidă a comerțului electronic și a platformelor de plată online. Comerțul electronic și aplicațiile de banking au devenit de altfel parte integrantă din viața consumatorilor, gospodăriilor și a firmelor din România.
Cantitatea de lei rulați prin bănci și economie a depășit în 2023 valoarea de 10 trilioane de lei
În ceea ce privește transferurile de credit, electronice și pe hârtie, care arată câți bani sunt rulați în economie prin tranzacții bancare (nu doar plăți, ci totalul fluxurilor financiare), digitalizarea a umflat transferurile de credit inițiate electronic de la 3.366 miliarde de lei în 2014 la 9.705 miliarde de lei în 2023, o creștere de 188% – în același timp, transferurile de credit inițiate pe suport hârtie au scăzut cu 10%, de la 1.794 miliarde de lei în 2014 la 1.614 miliarde de lei în 2023.
În ceea ce privește numărul transferurile de credit inițiate electronic, acestea au crescut de la 111 milioane în 2014 la 579 milioane în 2023, o creștere de 420%, în timp ce transferurile de credit inițiate pe suport hârtie au scăzut masiv, cu 74%, de la 58 milioane în 2014 la 15 milioane în 2023.
Această scădere este un semn clar al disparitiei treptate a metodelor tradiționale de banking, în contextul în care se preferă canalele electronice, care sunt mai rapide, mai sigure și mai convenabile. În 2020, valoarea transferurilor pe suport hârtie a scăzut cu 53% față de 2019, în condițiile în restricțiile pandemice au închis inclusiv sucursalele bancare, iar firmele au fost obligate să treacă la canale electronice.
Datele privind plățile arată că plățile cu cardul sunt motorul principal al digitalizării plăților în România, iar comerțul electronic va continua să crească, alimentat de preferințele generațiilor mai tinere și de îmbunătățirea infrastructurii digitale. Totodată, transferurile electronice vor continua să înlocuiască metodele tradiționale, iar băncile vor investi și mai mult în soluții digitale pentru a răspunde cererii clienților. Pentru a susține această creștere este necesară îmbunătățirea infrastructurii de plată (inclusiv în zonele rurale) și educarea populației cu privire la beneficiile plăților digitale.
Explicații și definiții cu privire la instrumentele de plată
Plăți cu cardul:
- Plăți cu cardul la EFTPOS fizic: Acestea sunt tranzacții efectuate fizic la un terminal de plată (POS – Point of Sale), cum ar fi magazine, restaurante sau benzinării. EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) este sistemul care permite transferul electronic de fonduri în momentul achiziției.
- Plăți cu cardul la distanță (comerț electronic, P2P etc.): Acestea sunt tranzacții online, cum ar fi cumpărături pe site-uri de e-commerce, plăți peer-to-peer (P2P) sau alte tranzacții inițiate fără prezența fizică a cardului. Aici intră și plățile prin intermediul aplicațiilor de banking sau portofele electronice.
Transferuri credit:
- Transferuri credit inițiate electronic: Acestea sunt transferuri de bani între conturi, inițiate prin canale electronice (internet banking, aplicații mobile etc.). Ele sunt folosite pentru plăți între persoane (P2P), către furnizori de servicii sau pentru transferuri interne între conturi ale aceleiași persoane.
- Transferuri credit inițiate pe suport hârtie: Acestea sunt transferuri de bani inițiate prin completarea manuală a unui formular (de exemplu, la ghișeul unei bănci). Acest tip de transfer este în declin datorită digitalizării.
(Citește și: ”Specie pe cale de dispariție în zona euro: Plățile cash”)
***
Urmărește-ne pe Google News
