Datoria externă a României se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde euro, după ce dispăruse din scripte în primăvara lui 1989. Să vedem care au fost evoluţiile din ultimii ani ce ne-au adus aici şi cum se prezintă situaţia sumelor pe care statul român le are de returnat.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Săptămâna trecută s-a prăvălit pe sticlă o puzderie de date despre Produsul Intern Brut pe trimestrul doi şi semestrul unu 2011. Că activitatea economică măsurată
Inflaţia consemnată pe luna august a fost de -0,35%, ceea ce a însemnat reducerea preţurilor pentru a treia lună consecutiv. După -0,29% în iunie şi
Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice. Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale.
Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.
Datoria externă a României se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde euro, după ce dispăruse din scripte în primăvara lui 1989. Să vedem care au fost evoluţiile din ultimii ani ce ne-au adus aici şi cum se prezintă situaţia sumelor pe care statul român le are de returnat.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Săptămâna trecută s-a prăvălit pe sticlă o puzderie de date despre Produsul Intern Brut pe trimestrul doi şi semestrul unu 2011. Că activitatea economică măsurată
Inflaţia consemnată pe luna august a fost de -0,35%, ceea ce a însemnat reducerea preţurilor pentru a treia lună consecutiv. După -0,29% în iunie şi
Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice. Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale.
Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.
