Planul de salvare – nişte detalii la rece
octombrie 27, 2011
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
Nota de plată a tergiversării restructurărilor în companiile de stat a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012.
Cu toate măsurile de austeritate pe partea de venituri ale cetăţenilor şi pe partea de majorări de taxe şi impozite, nivelul datoriei publice nu s-a stabilizat în prima jumătate din 2011. Când a fost aproximativ de aceeaşi mărime relativ la PIB ca şi pe întregul an 2007.
Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă care nu ţine la drum.
Aderarea la UE ar fi trebuit să ne îmbunătăţească considerabil avansul competitivităţii. Din păcate, însăşi competitivitatea UE cunoaşte o semnificativă erodare, exprimată sintetic prin diminuarea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Fenomen început din 2007 (25.000 euro) până în 2010 (24.400 euro), potrivit datelor Eurostat.
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
Nota de plată a tergiversării restructurărilor în companiile de stat a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012.
Cu toate măsurile de austeritate pe partea de venituri ale cetăţenilor şi pe partea de majorări de taxe şi impozite, nivelul datoriei publice nu s-a stabilizat în prima jumătate din 2011. Când a fost aproximativ de aceeaşi mărime relativ la PIB ca şi pe întregul an 2007.
Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă care nu ţine la drum.
Aderarea la UE ar fi trebuit să ne îmbunătăţească considerabil avansul competitivităţii. Din păcate, însăşi competitivitatea UE cunoaşte o semnificativă erodare, exprimată sintetic prin diminuarea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Fenomen început din 2007 (25.000 euro) până în 2010 (24.400 euro), potrivit datelor Eurostat.
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
