Specialiștii capital Economics și-au revizuit în creștere prognozele de creștere a PIB-ului pentru majoritatea statelor din regiunea Europei Centrale și de Est pentru acest an, considerând că economiile vor accelera în 2026, în ciuda obstacolelor generate de tarifele impuse de SUA.
România face notă discordantă, cu un avans modest al activității economice, atât în acest an cât și în 2025 (prognoza PIB este mai slabă decât cele ale Ucrainei și Rusiei), o consecință a încetinirii cererii, precum și a măsurilor de consolidare fiscală așteptate.
Încheierea războiului din Ucraina ar fi benefică pentru regiune, în special pentru Ucraina însăși, iar Rusia ar putea avea de câștigat prin reducerea dezechilibrelor și, posibil, prin relaxarea sancțiunilor impuse de Occident.
„Considerăm că economiile ECE ar beneficia într-o măsură mai mică. Cu toate acestea, rămânem preocupați de inflația ridicată din regiune și estimăm că ratele dobânzilor vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se așteaptă majoritatea”, se arată în cel mai recent raport al companiei de consultanță.
Principalele observații:
- Economia Poloniei va rămâne una dintre cele mai performante din Europa Centrală și de Est în 2025. Totuși, presiunile inflaționiste vor rămâne puternice, iar ratele dobânzilor nu vor fi reduse atât de rapid pe cât anticipează analiștii.
- Economia Cehiei va beneficia de o creștere mai puternică a Germaniei, pe măsură ce stimulentele fiscale își fac efectul.
- Recesiunea Ungariei s-a încheiat, dar tarifele impuse de SUA vor afecta creșterea economică mai mult decât în alte părți ale regiunii. Inflația va rămâne peste ținta stabilită în acest an, iar ciclul de relaxare monetară va fi suspendat.
- Mediul politic din România va fi în prim-plan pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale. O pierdere a încrederii investitorilor în direcția fiscală sau politică reprezintă un risc negativ pentru prognozele noastre de piață, având în vedere balanța financiară tensionată a țării.
România: Riscuri politice și fiscale în prim-plan
Capital Economics se așteaptă la o creștere moderată a PIB-ului României în acest an, dar și în 2026, de 1,8%, respectiv 2,3%.
„Contextul politic reprezintă un risc major pentru perspectivele economice, având în vedere diviziunile din cadrul coaliției de guvernare și creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă înaintea alegerilor prezidențiale reprogramate”, notează specialiștii.
Decizia autorităților de a interzice candidatul de extremă dreapta, Călin Georgescu, să participe la alegerile prezidențiale a redus riscul unei schimbări bruște în politica externă a României după votul din mai, notează ei.
„Totuși, această decizie ridică întrebări despre procesul democratic în România și ar putea alimenta sprijinul pentru alți candidați de extremă dreaptă, chiar dacă mai moderați”, avertizează ei.
Între timp, actuala coaliție de centru-dreapta din Parlament se confruntă cu o perioadă dificilă de consolidare fiscală.
„Ne așteptăm ca deficitul bugetar să se reducă la 7,5% din PIB în acest an (de la peste 8% în 2024), dar acest nivel va menține datoria publică pe o traiectorie ascendentă accentuată”, se arată în analiza citată.
Creșterea PIB-ului a fost deosebit de slabă anul trecut, de doar 0,9%, din cauza scăderilor investițiilor și exporturilor. Revenirea exporturilor va fi graduală, iar în combinație cu măsurile de austeritate fiscală va limita redresarea economică.
„Estimăm o creștere a PIB-ului de doar 1,8% în acest an și 2,3% în 2026, niveluri slabe în comparație cu standardele istorice”, susțin specialiștii.
Deficitul de cont curent va rămâne ridicat în acest an, menținând România puternic dependentă de fluxurile de capital.
„Ne așteptăm ca banca centrală să gestioneze o depreciere de 3% a monedei naționale, până la 5,15 lei/euro, până la sfârșitul anului 2025. Totuși, o pierdere a încrederii investitorilor în situația politică sau fiscală ar putea provoca o depreciere mai abruptă”, avertizează ei.
În ceea ce privește inflația, economiștii sunt de părere că aceasta va rămâne peste intervalul-țintă de 1,5-3,5% atât în acest an, cât și în 2026.
„Având în vedere preocupările legate de pozițiile fiscale și externe, estimăm că reducerile ratelor dobânzilor nu vor fi reluate până în 2026”, mai notează ei.
(Citește și: ”Raport: Lista de probleme care amână sau blochează investițiile din Europa Centrală și de Est – Specificul României”)
(Citește și: ”Raport ING: Economia României crește sub potențial – „mersul pe o frânghie subțiată după fiecare ciclu electoral” consumă răbdarea piețelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
