FT: Capacitatea oamenilor de a raționa și de a rezolva probleme, în scădere începând cu 2010. Motivele

Capacitatea unei persoane obișnuite de a raționa și de a rezolva probleme noi pare să fi atins un vârf la începutul anilor 2010, iar de atunci este în scădere, conform unei analizeze realizate de Financial Times pe baza rezultatelor testelor PISA.

Nimeni nu poate susține că biologia creierului uman s-a schimbat în acest interval de timp mult prea scurt, dar o serie de teste indică o diminuare, în acest interval, a capacitării de a raționa și de a rezolva probleme noi.

Când a fost publicată cea mai recentă serie de analize PISA, testul internațional de referință al OCDE pentru performanța elevilor de 15 ani la testele de citire, matematică și științe, accentul s-a pus, în mod firesc, pe rolul pandemiei Covid în perturbarea educației.

Acest lucru a mascat o deteriorare pe termen mai lung și mai largă, scrie FT.

Scorurile la toate cele trei materii au avut tendința de a atinge vârful în jurul anului 2012, iar în multe cazuri scorurile au scăzut mai mult între 2012 și 2018 decât în timpul anilor afectați de pandemie.

Și mai larg, în sensul că acest declin al măsurilor de raționament și de rezolvare a problemelor nu se limitează la adolescenți. Adulții prezintă un model similar, cu scăderi vizibile în toate grupele de vârstă în actualizarea de anul trecut a raportului OCDE.

Ponderea elevilor cu dificultăți de concentrare și gândire, în creștere rapidă – 2010, momentul de inflexiune

Având în vedere importanța acestora, au existat extrem de puține cercetări consecvente de lungă durată privind atenția umană sau capacitatea mentală.

Cu toate acestea, există o excepție rară: în fiecare an, începând cu anii 1980, studiul Monitoring the Future întreabă tinerii de 18 ani dacă au dificultăți de gândire, concentrare sau învățare de lucruri noi.

Ponderea elevilor din ultimul an de liceu care raportează dificultăți a fost stabilă de-a lungul anilor 1990 și 2000, dar a început o ascensiune rapidă la mijlocul anilor 2010.

Acest punct de inflexiune, mai scrie FT, este demn de remarcat nu numai pentru că este similar cu performanța la testele de inteligență și raționament, ci și pentru că el coincide cu o altă evoluție mai amplă: schimbarea relației noastre cu informația, disponibilă constant online.

O parte din ceea ce vedem aici este probabil un rezultat al tranziției în curs de desfășurare de la text la mass-media vizuale – trecerea la o societate „post-analfabetă” petrecută obsesiv pe ecranele noastre.

Declinul lecturii este cu siguranță real – în 2022, ponderea americanilor care au declarat că au citit o carte în ultimul an a scăzut sub jumătate.

Cu toate acestea, este deosebit de izbitor faptul că, în majoritatea țărilor, acest lucru se întâmplă în paralel cu scăderea performanțelor în ceea ce privește aplicarea matematicii și a altor forme de rezolvare a problemelor.

Într-o statistică deosebit de revelatoare, ponderea adulților care nu pot „utiliza raționamentul matematic atunci când analizează și evaluează validitatea afirmațiilor” a crescut la 25 % în medie în țările cu venituri ridicate și la 35 % în SUA.

Prin urmare, se pare că nu ne uităm atât la declinul lecturii în sine, cât mai degrabă la o erodare mai amplă a capacității umane de concentrare și aplicare mentală.

Majoritatea discuțiilor despre impactul social al mediilor digitale se concentrează pe creșterea numărului de smartphone-uri și de rețele sociale. Dar schimbarea capacității umane de concentrare a gândirii coincide cu ceva mai fundamental: o schimbare în relația noastră cu informația.

Am trecut de la pagini web finite la fluxuri infinite, actualizate constant și la un baraj constant de notificări. Nu mai petrecem la fel de mult timp navigând activ pe internet și interacționând cu persoanele pe care le cunoaștem, ci suntem prezentați cu un torent de conținut. Acest lucru reprezintă o trecere de la comportamentul autodirijat la consumul pasiv și la schimbarea constantă a contextului.

Cercetările arată că utilizarea activă și intenționată a tehnologiilor digitale este adesea benignă sau chiar benefică. În timp ce comportamentele care au luat amploare în ultimii ani s-au dovedit a afecta totul, de la capacitatea noastră de a procesa informații verbale, la atenție, memorie de lucru și autoreglare.

Vestea bună este că capacitatea intelectuală umană de bază este cu siguranță intactă. Dar rezultatele sunt o funcție atât a potențialului, cât și a execuției. Pentru prea mulți dintre noi, mediul digital îl împiedică pe acesta din urmă.

(Citește și: Statele OCDE: Competențele adulților – în declin. Polonia, cea mai accentuată diminuare din ultimii 10 ani)

****