Valurile de căldură și seceta din această vară reprezintă un risc mai mare pentru prețurile alimentelor din zona euro decât efectele conflictului dintre Israel și Iran, iar inflația alimentară ar putea urca la aproximativ 3% în 2027, potrivit unor analize publicate de Oxford Economics și Deutsche Bank, transmite Euronews.
Estimările vin în contextul în care inflația alimentară din zona euro a continuat să încetinească, coborând de la 2,5% în decembrie 2025 la 1,6% în iunie 2026, potrivit estimării preliminare Eurostat. Acesta este cel mai redus nivel al inflației armonizate a alimentelor din a doua jumătate a anului 2021.
Oxford Economics apreciază însă că tendința se va inversa anul viitor, în principal din cauza impactului condițiilor meteorologice extreme asupra producției agricole.
„Credem că valurile de căldură din această vară vor avea un efect mai puternic asupra creșterii prețurilor alimentelor anul viitor decât războiul”, a declarat Tomas Dvorak, economist senior la Oxford Economics.
Majorarea prețurilor la petrol, îngrășăminte și materii prime agricole va adăuga aproximativ 0,5 pp la inflația alimentară
La începutul anului existau temeri că scumpirea petrolului și a îngrășămintelor, provocată de conflictul dintre Israel și Iran, se va transmite rapid în prețurile alimentelor. Între timp, prețurile acestor materii prime au revenit pe o tendință descendentă după încetarea focului, însă economiștii subliniază că efectele șocurilor de pe piețele de mărfuri ajung, de regulă, la consumatori cu un decalaj de aproximativ un an.
Oxford Economics estimează că majorarea prețurilor la petrol, îngrășăminte și materii prime agricole va adăuga aproximativ 0,5 puncte procentuale la inflația alimentară din zona euro în următoarele 12 luni, impactul urmând să fie resimțit mai întâi la produsele proaspete și ulterior la cele procesate.
Compania consideră însă că efectele vremii extreme vor fi și mai importante. Potrivit estimărilor sale, seceta și temperaturile ridicate ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația alimentară în 2027, ceea ce ar ridica ritmul anual de creștere a prețurilor alimentelor la aproximativ 3%.
„Impactul negativ al vremii s-ar putea amplifica din cauza fenomenului El Niño deosebit de puternic din acest an. Estimăm că acesta va adăuga până la un punct procentual la inflația alimentară anul viitor și ne vom majora prognoza pentru 2027 la aproximativ 3%”, arată Oxford Economics.
Deutsche Bank estimează, la rândul său, că șocul de pe piețele materiilor prime din perioada martie-iunie, în pofida scăderii ulterioare a prețurilor petrolului și îngrășămintelor, ar putea majora prețurile alimentelor cu aproximativ 0,8% în zona euro și cu 1,3% în Marea Britanie în următoarele 12 luni. Acest efect ar contribui cu aproximativ 0,1-0,15 puncte procentuale la inflația totală.
Economiștii explică faptul că energia influențează costurile alimentelor pe întreg lanțul de producție, de la lucrările agricole și transport până la procesare, ambalare și refrigerare. În același timp, creșterea prețului gazelor naturale determină scumpirea îngrășămintelor și majorarea costurilor suportate de fermieri, efectele fiind transmise către consumatori după următoarea recoltă.
În pofida perspectivelor de accelerare în 2027, Oxford Economics estimează că inflația pentru alimente, alcool și tutun va rămâne moderată în 2026 și și-a redus prognoza la 2,1%.
„Dar credem că inflația alimentară este în continuare pregătită să accelereze, doar că cu un decalaj mai mare decât am presupus anterior”, se arată în raport.
Oxford Economics citează și un studiu al Băncii Centrale Europene din 2023, potrivit căruia temperaturile ridicate continuă să alimenteze inflația alimentară timp de până la 12 luni după producerea fenomenelor meteorologice extreme. BCE estimează că, până în 2035, încălzirea globală ar putea majora inflația anuală a alimentelor la nivel mondial cu între 0,92 și 3,23 puncte procentuale, în funcție de scenariul climatic. Totodată, instituția arată că valul de căldură din Europa din 2022 a majorat inflația alimentară europeană cu 0,67 puncte procentuale și pe cea din zona euro cu 0,78 puncte procentuale, cele mai afectate fiind statele din sudul continentului.
(Citește și: ”Europa afectată de cea mai gravă secetă din ultimii 12 ani – România, nivel de afectare de 51%”)
***
Urmărește-ne pe Google News
