Valurile de căldură și seceta care afectează Europa în această vară ar putea reduce cu circa 1% PIB-ul Uniunii Europene în 2026, echivalentul unor pierderi economice de aproximativ 180 de miliarde de euro, potrivit unei analize a băncii olandeze Triodos.
Impactul ar putea astfel anula practic creșterea economică estimată pentru UE în acest an. Principalul canal prin care căldura afectează economia este reducerea productivității muncii, dar sunt afectate și agricultura, producția de energie, transporturile și logistica.
„Căldura extremă din această vară” arată că schimbările climatice au deja costuri economice și sociale importante, avertizează Triodos.
Productivitatea, cel mai puternic factor
Potrivit analizei, productivitatea muncii începe să scadă semnificativ atunci când temperaturile depășesc aproximativ 25-30 de grade Celsius, efectele fiind mai puternice în activitățile fizice, în aer liber și în spațiile fără climatizare.
Triodos estimează că pierderile de productivitate ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 0,6%. Un studiu citat de bancă indică pierderi de circa 3% din producția pe oră pentru fiecare grad Celsius peste pragul de 30 de grade, atunci când temperaturile ridicate se mențin mai multe zile.
„Productivitatea muncii” are probabil „cel mai mare impact economic”, în special în sectoarele expuse căldurii și în țările cu un nivel redus de adaptare, arată Triodos.
Agricultura, energia și transporturile, afectate
Căldura și seceta au determinat deja reducerea estimărilor privind producția agricolă și producția de lactate în UE pentru 2026. Pierderile de producție și creșterea prețurilor alimentelor ar putea reduce PIB-ul cu aproximativ 0,15 puncte procentuale.
Producția de energie este afectată, la rândul ei, prin limitarea producției nucleare, hidro și termoelectrice și prin scăderea eficienței panourilor solare. Creșterea prețurilor angro la electricitate ar putea avea un impact suplimentar de 0,12-0,15 puncte procentuale asupra PIB-ului. Transporturile și logistica ar putea contribui cu încă aproximativ 0,15 puncte procentuale la pierderi.
Franța, cea mai afectată
Impactul diferă puternic de la o țară la alta. Franța este estimată ca fiind cea mai afectată economie, cu o reducere de aproximativ 1,4 puncte procentuale a creșterii PIB din cauza temperaturilor extreme. Italia și Spania sunt, de asemenea, printre țările puternic afectate.
În Țările de Jos, creșterea economică anuală ar putea fi aproape complet anulată, în timp ce Polonia este mai puțin afectată, după ce a înregistrat mai puține zile extrem de călduroase.
Peste 20.000 de decese într-un singur episod de caniculă
Costurile nu sunt doar economice. Triodos estimează că aproximativ 20.400 de persoane au murit din cauze asociate căldurii în Franța, Germania, Spania și Italia în timpul episodului de caniculă din 22-28 iunie. Căldura extremă afectează, de asemenea, sănătatea mintală, crește riscul de violență domestică și de afecțiuni renale și pune presiune pe serviciile medicale.
În același timp, până la 30 iulie, aproape 435.000 de hectare fuseseră arse în Uniunea Europeană, potrivit sistemului european EFFIS, suprafața depășind deja recordul anterior. Cele mai mari suprafețe afectate se află în Spania, Italia și Franța.
Adaptarea poate limita pagubele
Triodos susține că măsuri precum clădiri mai bine izolate, schimbarea programului de lucru, adaptarea infrastructurii și utilizarea unor soiuri agricole mai rezistente la căldură pot reduce pierderile.
Totuși, adaptarea nu poate elimina complet efectele temperaturilor extreme. Utilizarea aerului condiționat, de exemplu, poate proteja productivitatea, dar crește cererea de electricitate exact în perioadele în care producția de energie este deja afectată.
„Adaptarea poate reduce o parte din pagube, dar nu le poate elimina”, avertizează Triodos, care cere politici mai ferme pentru reducerea emisiilor și limitarea încălzirii globale.
„Cel mai eficient lucru pe care îl putem face pentru a reduce aceste costuri este să limităm schimbările climatice”, a declarat economistul-șef al Triodos, Hans Stegeman.
Banca avertizează că actuala vară europeană ar putea reprezenta mai degrabă începutul unei tendințe decât o anomalie temporară, iar anul viitor ar putea fi și mai dificil în contextul fenomenului El Niño.
(Citește și: ”Canicula din această vară amenință prețurile din supermarket: inflația alimentară ar putea urca la 3% în 2027”)
***
Urmărește-ne pe Google News
