luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 septembrie, 2011

(FOTO: Agerpres)

Ministerul Finanţelor lucrează la draftul de buget pe 2012: anul alegerilor locale şi parlamentare, motiv pentru care banii alocaţi prin bugetul statului vor constitui un subiect foarte sensibil. Să vedem datele de plecare avute în vedere la planificarea utilizării banilor publici:

PIB în creştere nominală de la 542 miliarde lei la 590 miliarde lei. Cu observaţia că toate sectoarele economice ar trebui să performeze mult mai bine decât în 2011, cu ritmuri triple în construcţii şi pe zona serviciilor.

După doi ani de scădere, consumul administraţiei publice ar trebui să crească uşor (+1,5%), fapt explicabil prin cheltuielile directe şi indirecte legate de alegeri.

Consumul populaţiei este estimat să se majoreze semnificativ (+3,6%) , deşi ar urma să rămână cu 6% sub nivelul atins în 2008.

Pe fondul unui ritm de majorare al exporturilor de 9,7%, situat peste cele al importurilor (+8,3%), formarea brută de capital fix ar urma să urce cu 5,8%, dar va rămâne cu mult sub cea din 2008 (-29% !).

Interesant este că situaţia contului curent este prevăzută într-un maxim local de înrăutăţire, cu un minus în valori absolute de 6,7 miliarde euro şi 4,8% din PIB, peste nivelurile din 2009-2011 şi cele avute în vedere pentru 2013-2014.

Miza: Reducerea inflaţiei şi costurile ei

Dar marea provocare este reducerea inflaţiei la doar 3%, cu o diminuare a mediei creşterii preţurilor de la 6,5% în 2011 la 3,5% în 2012.


Asta în condiţiile unui curs mediu păstrat la nivelul de 4,18 lei pentru un euro, fapt ce ar fi echivalent cu aprecierea monedei noastre naţionale în termeni reali cu nivelul diferenţei de inflaţie faţă de Euroland. Ceea ce reclamă o majorare importantă a creşterii productivităţii muncii, simultan păstrarea sub control strict a creşterilor salariale.

Cât despre reducerea drastică a deficitul bugetar şi încadrarea în cerinţa draconică a criteriilor de la Maastricht (maxim 3% din PIB), strângerea curelei va aduce sistarea acordarării tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă pentru angajaţii din instituţiile publice, renunţarea la premii şi compensarea strictă cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lucru.

De asemeni, Guvernul va amâna până în 2014 finanţarea sistemului educational cu cota minimă legală de 6% din PIB şi va bloca majorarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie aplicată de la 1 ianuarie anul viitor.

Austeritatea: cheltuielile să crească de două ori mai încet decât veniturile

Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Practic, în timp ce veniturile bugetare ar urma să crească cu 9%, cheltuielile ar urma să se majoreze cu doar 5%.


Semnificativă pentru politica de austeritate este traiectoria de reducere a cheltuielilor de personal, 7,2% din PIB anul viitor, 7% în 2013 şi 6,8% în 2014.Ori, salariile din sectorul public dictează în mare măsură nivelul retribuirii din sectorul privat, fiind repere decisive în majoritatea judeţelor ţării.

Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale. Rămâne de urmărit dacă sondajele de opinie nu vor duce la schimbări de poziţie ale guvernanţilor, fiind greu de crezut că populaţia nu va sancţiona drastic dificultăţile financiare la care este supusă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: