Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5%, o inflație de 4,4%, venituri bugetare de 667,5 miliarde de lei și cheltuieli de 802,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar pentru 2025 se ridică astfel la 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB.
„Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă și, pe lângă investiții, avem fonduri suficiente și pentru a plăti salariile și pensiile și ajutoarele sociale care sunt astăzi aprobate de legislația în vigoare. Ne bazăm încă o dată pe un volum record de investiții, iar pe lângă investiții avem fonduri suficiente să plătim salarii și pensii.
Prin acest buget punem fundamentele unei noi viziuni prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale și să restabilim echilibrul bugetar și să consolidăm creșterea economică. Alocările record de 150 de miliarde de lei pentru investiții reprezintă un motor pentru creșterea economică și reducerea deficitului de la 8,6% la 7%”, a declarat ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, în briefingul de presă care a urmat ședinței de Guvern.
Fără indexări în 2024, dar cu sprijin pentru investiții
Acesta a spus că fondurile europene vor contribui în mod semnificativ la investițiile care sunt prinse în acest buget, care vor rămâne motorul creșterii economice în următorii ani 6 ani, în care Guvernul trebuie să echilibreze finanțele publice și să reducă gradual deficitul sub 3% din PIB în 2031.
În opinia ministrului de Finanțe, această traiectorie trebuie, de asemenea, păstrată pentru a gestiona și vulnerabilitățile structurale ale economiei românești, fiind alocate resurse financiare în 2025 pentru sectoarele deficitare din punct de vedere al producției și care contribuie la deficitul de balanță comercială.
„Venim în continuare cu sprijin pe sectoarele unde trebuie să creștem producția internă astfel încât să închidem aceste deficite gemene, care vin, pe de o parte, din deficitul bugetar, iar pe de altă parte, din deficitul de cont curent”, a mai spus Tánczos.
Pilonii construcției bugetare și creșterii economice, în viziunea ministrului de finanțe
Ministrul a spus că bugetele anilor viitorul trebuie construiți pe câțiva piloni care vor garanta restabilirea echilibrului bugetar și consolidarea creșterii economice: reducerea cheltuielilor bugetare ca procent din PIB cu anumite categorii, creșterea investițiilor și crearea unui Fond de solidaritate națională pentru unitățile administrativ-teritoriale.
„În primul rând, un stat mai suplu, un stat care trebuie să își reducă cheltuielile și să respecte cetățenii și agenții economici prin servicii de calitate și cheltuieli mai mici. Nu vrem să frânăm brusc, nu vrem să perturbăm sistemele funcționale, dar treptat vom reduce cheltuielile în toate instituțiile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local. Cheltuielile de personal ca procent din PIB au început să scadă, începând cu anul 2025, și ajungem la un 8,9% față de 9,3% anul trecut, în condițiile în care am avut și cheltuieli sau majorări salariale în 2024”, a arătat Barna Tánczos.
Ministrul a adăugat că, în același timp, trebuie să se reducă treptat și cheltuielile statului ca procent în PIB, iar către investiții trebuie mult mai multă atenție.
„Am impus o reducere a cheltuielilor de personal cu 5% la ministere, cu excepția câtorva ministere: Sănătate, Educație, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Am redus nu salariul fiecărui angajat, ci anvelopa de cheltuieli de personal. Cred în această filosofie, cred că fiecare manager de instituție publică este capabil să reducă cheltuielile treptat și să intre pe această filosofie pe acest trend de reducere treptată a poverii cheltuielilor de personal pe bugetul de stat, dar cu menținerea serviciilor pe care trebuie să le ofere fiecare instituție”, a punctat Tanczos Barna.
Nu se reduc salariile, ci anvelopa salarială se diminuează ca procent din PIB
El a menționat câteva instituții care au reduceri de cheltuieli în bugetul pe 2025, respectiv Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială, precum și ministerele cu creșteri: Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, dar a dat asigurări că nu vor fi reduse salariile și pensiile.
„Nu reducem din salarii și din pensii. În ceea ce privește nivelul aprobat anul trecut, și este un lucru foarte important, avem o sumă de 169,5 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal, astfel încât salariile să fie plătite, iar pensiile să fie acoperite dintr-o sumă de 182,7 miliarde de lei. Salariul mediu va crește și anul acesta cu 6,1% peste nivelul inflației. Este pachetul prin care implementăm acest principiu de stat mai suplu, treptat, fără a interveni brusc în sistemul public”, a mai Tanczos.
Al doilea pilon pe care e construit bugetul pe 2025 este reprezentat de „investițiile masive”.
„Și aici pot să vă spun că avem un 7,8% procent din PIB pentru investiții în 2025. În primul și în primul rând pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii la nivel național, infrastructura de transport. Ministerul Transporturilor va avea cu 20% mai mulți bani pentru infrastructură. Ministerul Sănătății, de asemenea, un buget mai mare cu 35%, Ministerul Mediului, o creștere de 51%. Aceste creșteri vin în primul și în primul rând pe baza fondurilor europene care sunt preconizate a fi atrase în anul 2025 de către aceste ministere. (…) Programul Angel Saligny primește de asemenea peste 11 miliarde de lei. Avem asigurată finanțare și pentru creșe, finanțare pentru școli, finanțare pentru infrastructura de învățământ”, a explicat acesta în briefingul de la Palatul Victoria.
Sprijin pentru localitățile care nu își acoperă cheltuielile din fondurile proprii
Nu în ultimul rând, al treilea pilon important al bugetului pe anul 2025 este crearea unui Fond de solidaritate națională pentru unitățile administrativ-teritoriale, acesta fiind în opinia ministrului „o nouă filosofie în ceea ce privește ajutorarea celor care nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare din veniturile proprii”.
Tanczos mai a menționat că România este în continuare o țară cu economie în plină dezvoltare, chiar dacă trece, temporar, într-o perioadă mai dificilă din punctul de vedere al bugetului și al echilibrului bugetar.
„România este în continuare o țară cu economie în plină dezvoltare. Avem un plan de 7 ani de reducere a deficitului bugetar. Este o plasă de siguranță pentru România, reducerea nu trebuie să se facă într-un timp foarte scurt, prin cifre foarte mari, iar acest lucru ne dă un răgaz de timp ca să echilibrăm aceste lucruri într-un timp relativ mai lung. Și prin bugetul pe 2025 putem astfel asigura o sustenabilitate, putem asigura plata drepturilor câștigate și putem asigura finanțarea investițiilor”, a arătat acesta.
Ministrul Finanțelor a punctat și faptul că aderarea la spațiul Schengen este un element greu de cuantificat, dar este unul care contribuie semnificativ atât la consolidarea poziției României pe piețele europene, cât și la creșterea economică prognozată. „Este o situație fără precedent. Este și motivul pentru care nici analiștii economici nu prea pot estima cu exactitate care o să fie efectul benefic al acestei aderări. Dar cu siguranță, reducerea timpilor de transport, creșterea eficienței, reducerea cheltuielilor, eliminarea timpilor de așteptare vor contribui semnificativ la creșterea economică și la consolidarea poziției României în spațiul european”, a punctat Tanczos.
(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
